De-acasă
În ciuda a ceea ce cânta Tudor Gheorghe, România nu se limitează la vremelnicele graniţe fizice ale ţării noastre. De altfel, puţină vreme în istoria noastră am fost mulţumiţi cu ele. Unii nu sunt mulţumiţi nici astăzi. Nicicând frontierele nu ne-au definit. De ce ar face-o acum? Mai mult decât atât: am primit şi primim alte populaţii pe teritoriul nostru. Am plecat şi noi unde am văzut cu ochii şi chiar mai departe, până în America. ”Dorul de moşie” nu se poate manifesta în interiorul graniţelor. Trebuie să fii departe ca să-l simţi şi să-ţi vină să plângi când mănânci mămăligă.
De aceea merg românii din diaspora să voteze. De aceea am mers şi eu într-un sediu de amabasadă: ca să fiu împreună cu ai mei. Ambasada e teritoriu românesc, aşadar am fost într-o casă de români. Aş vrea să mă simt binevenită şi ajutată atunci când am nevoie, nu să fiu trimisă la plimbare sute de kilometri pentru un act şi pentru a pune un vot în urnă. Suntem români cu toţii, oriunde am avea reşedinţa. Ambasada e casa noastră, pe teritoriul oricărui stat s-ar afla. Să zic mersi că am dreptul de a vota? Nu. În România nu mai e dictatură. Dreptul de a vota e de mult înscris în Constituţie. Guvernul trebuie să-mi asigure condiţiile pentru ca eu, cetăţean român, să mi-l exercit. Cu ocazia acestor alegeri am învăţat unii de alţii că acest drept e şi o datorie. Datoria aceasta i-a făcut pe mulţi să stea la cozi interminabile, deşi erau conştienţi că nu vor putea vota dacă guvernul nu decide prelungirea perioadei de votare. În plus, oamenii aceştia ştiu că nimic nu se obţine fără efort. Nu primeşti ajutor social dacă nu-l ceri. Trebuie să-ţi cunoşti şi să-ţi ceri drepturile. Acesta este un demers individual. Când mai mulţi indivizi îşi cer drepturile împreună se creează presiune şi cresc şansele de a obţine chiar mai mult decât prevede legea. Legile sunt făcute de oameni pentru oameni, deci pot fi schimbate tot de ei. Numai să vrea.
La final am câştigat cu toţii. Sperăm din nou la mai bine. Am potolit pornirile xenofobe, ultrareligioase, fals morale. Am învăţat că unitatea înseamnă diferiţi, dar împreună. Ne mulţumim reciproc şi reînvăţăm cuvântul respect. Am descătuşat emoţii şi energii. Şi parcă am prins şi ceva curaj.
Aida BAUMLER - Suedia
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 4
Adaugă comentariu
AidaB, acum 3442 zile, 18 ore, 26 minute, 39 secunde
un om, acum 3442 zile, 20 ore, 43 minute, 24 secunde
umilitu din tara, acum 3443 zile, 1 ora, 9 secunde
costi, acum 3443 zile, 6 ore, 19 minute, 9 secunde
Vlad, acum 3443 zile, 5 ore, 48 minute, 43 secunde 
