MOZAIC STIRI NATIONALE: Exploatarea muncitoarelor românce. Delegaţie ministerială trimisă în Italia
Vizita acestora va avea loc între 15 şi 17 martie. Vor participa ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, şi un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne. Membrii delegaţiei vor avea întrevederi atât cu oficialităţile locale, cât şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor de români aflaţi la muncă în Italia, precum şi cu cei din mediul asociativ implicaţi în apărarea drepturilor muncitorilor străini şi combaterea abuzurilor asupra acestora.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat, luni, că ambasada română a semnalat autorităţilor italiene problemele legate de condiţiile de viaţă şi de muncă ale muncitoarelor române din provincia siciliană Ragusa.
Până la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiţii de sclavie în ferme din sudul Italiei, potrivit estimărilor poliţiei, care subliniază că Ragusa este centrul exploatării în zonă, relatează săptămânalul The Observer, care a făcut un reportaj în rândul victimelor abuzurilor sexuale şi nu numai.
Instanţa vrea să ştie unde este autoturismul cumpărat de DIPI care a fost folosit de Oprea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început, ieri, judecarea dosarului privind achiziţionarea de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) a unei maşini de lux pentru protecţia demnitarilor, din fonduri pentru achiziţii în cazuri de combatere a corupţiei, dar care a fost folosită doar de Gabriel Oprea, în perioada în care a fost ministru al Afacerilor Interne. Fostul şef al DIPI Gheorghe Nicolae nu s-a prezentat la primul termen al procesului, deşi a fost citat la trei adrese, el solicitând, printr-o cerere depusă al dosar, amânarea pe motiv că doreşte să-şi angajeze un alt avocat. În acest context, preşedintele completului de judecată, Ştefan Pistol, a ridicat mai multe probleme. Astfel, magistratul a arătat că este necesar ca Ministerul Afacerilor Interne să precizeze unde se află autoturismul Audi A8 achiziţionat de DIPI din fonduri operative şi folosit de Gabriel Oprea când era ministru de Interne, în proprietatea cui se află maşina şi cine o utilizează în prezent. Judecătorul a mai decis să fie cerute de la MAI informaţii despre o eventuală procedură internă de recuperare a sumelor despre care se face referire în dosar. În cazul în care această procedură internă nu a fost începută, instanţa doreşte să ştie motivele pentru care s-a luat această decizie.
Următorul termen a fost stabilit pentru 25 aprilie, dată până la care DNA, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Interne trebuie să răspundă la adresele trimise de instanţă.
La ieşirea din sala de judecată, fostul ministru Gabriel Oprea a spus că, în timpul mandatului său, s-au achiziţionat legal peste 5.000 de maşini de care aveau nevoie poliţiştii, jandarmii şi pompierii.
Potrivit DNA, în 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, atunci ministru al Internelor, cu ajutorul lui Gheorghe Nicolae şi al lui Gabriel Nicolae Pavel, a dispus suplimentarea cu 410.000 de lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale DIPI şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor. În fapt, de maşina de lux s-a “bucurat” numai Gabriel Oprea.
Tăriceanu, în boxa acuzaţilor: Nu recunosc acuzaţiile
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, le-a spus judecătorilor instanţei supreme, la primul termen de judecată din dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, că nu recunoaşte învinuirile. Unul dintre judecătorii din complet i-a spus lui Tăriceanu că poate să recunoască învinuirile care i se aduc şi să beneficieze de reducerea pedepsei cu o treime. Călin Popescu Tăriceanu a spus că vrea să fie judecat în procedură obişnuită, pentru că nu recunoaşte acuzaţiile care i se aduc şi nici nu le înţelege. Avocatul lui Tăriceanu le-a mai spus judecătorilor că apărarea vrea să ceară probe în proces şi, totodată, să vadă ce probe vrea să prezinte Direcţia Naţională Anticorupţie. Acesta a mai spus că patru martori audiaţi nu sunt trecuţi în rechizitoriu, iar alţi martori au fost audiaţi într-un dosar disjuns. Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a spus că acuzarea nu contestă probele administrate în faza de urmărire penală şi că este de acord cu cererea avocatului de studiere a actelor depuse la primul termen din dosarul lui Tăriceanu.
Instanţa a stabilit ca următorul termen din dosar să fie în 11 aprilie, când va fi audiat Călin Popescu Tăriceanu. Întrebat, la ieşirea din sala de judecată, de ce nu înţelege acuzaţiile, Tăriceanu a spus: "Prefer ca justiţia să se facă în sala de judecată, şi nu televizată". El a precizat, referitor la declaraţia dată ca martor de Victor Ponta în dosarul său, că nu crede că este „extrem de edificatoare”. În legătură cu declaraţia data de fosta soţie a lui Tăriceanu, avocatul a arătat că aceasta este „o manipulare a presei, a unei anumite părţi a presei care încearcă să acrediteze o teza falsă”. „Nicio declaraţie din dosar nu este împotriva clientului meu", a completat apărătorul lui Tăriceanu.
În 6 iulie 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Tăriceanu, după ce ar fi minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.
Legea de desfiinţare a CNCD, respinsă cu unanimitate de voturi
Plenul Senatului a respins ieri, cu unanimitate de voturi, iniţiativa legislativă a fostului deputat PRU Bogdan Diaconu de desfiinţare a Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Senatul este cameră decizională în acest caz. În cadrul dezbaterilor din plen asupra inţiativei legislative, toate partidele au susţinut respingerea desfiinţării CNCD. Senatorul UDMR Tanczos Barna a spus că proiectul este atât de iraţional, încât ar fi de prisos orice dezbatere. ”Totuşi, cred că trebuie să atragem atenţia asupra acestor iniţiative iraţionale pentru că este de nepermis ca într-un stat al Uniunii Europene cineva să desfiinţeze o asemenea instituţie. CNCD este o instituţie în jurul căreia s-au purtat multe discuţii, dar ele trebuie lăsate în seama juriştilor. A desfiinţa singura intituţie care poate apăra grupurile vulnerabile şi persoanele discriminate ar fi o aberaţie”, a declarat senatorul UDMR de la tribuna Senatului. Tanczos Barna a mai spus că el însuşi a primit o sancţiune de la CNCD, pe care a considerat-o nedreaptă. În replică, senatorul PSD Şerban Nicolae i-a atras atenţia colegului său de la UDMR că CNCD nu a sancţionat doar un senator, ci şi pe preşedintele României în funcţie, referindu-se la Traian Băsescu. Şi senatorul USR Vlad Alexandrescu a făcut apel, de la tribuna Senatului, pentru respingerea desfiinţării CNCD. ”România a fost prima ţară din estul Europei care a adoptat o legislaţie antidiscriminare. În calitate de apărători ai statului de drept, avem datoria de a apăra această instituţie”, a spus Vlad Alexandrescu. Rerezentantul PMP, Dorin Valeriu Bădulescu, a propus în cadrul dezbaterilor extinderea atribuţiilor CNCD. ”Să ne gândim pe viitor nu să desfiinţăm această instituţie, ci să-i extindem atribuţiile şi să o facem o instituţie cu impact naţional”, a spus Bădulescu.
