Național

CCR: Miniştrii sunt sensibili, nu trebuie stresaţi

Ziarul de Vrancea
10 mar 2017 571 vizualizări
Astfel poate fi tradusă motivarea Curţii Constituţionale în dosarul “conflictului” dintre DNA şi Guvern generat de anchetarea OUG 13 n magistraţii îi acuză pe procurori că le-au creat un disconfort psihic miniştrilor şi funcţionarilor anchetaţi n într-o opinie separată, Livia Stanciu afirmă că nu există niciun indiciu privind imixtiunea DNA în activitatea Guvernului

Curtea Constituţională (CCR) arată în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor. ”În ceea ce priveşte Ministerul Public – Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, conduita conformă Constituţiei transpare din cele statuate mai sus, şi anume exercitarea competenţelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat şi, deci, abţinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenţa de a desfăşura activităţi de cercetare penală cu privire la legalitatea şi oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”, se arată în motivarea deciziei. Judecătorii CCR spun că anchetarea emiterii OUG 13 de către procurori ”echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituţie, deoarece Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau Curţii Constituţionale”. Mai mult, arată CCR în motivarea deciziei, acţiunea Ministerului Public ”creează o presiune asupra membrilor Guvernului” care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi, consecinţa fiind descurajarea sau intimidarea legiuitorului delegat (Guvernului - n.red.) de a-şi exercita atribuţiile constituţionale. ”Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcţionari publici, secretari de stat și miniştri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare”, mai explică judecătorii CCR.

Livia Stanciu: DNA s-a conformat normelor de procedură

Judecătorul constituţional Livia Stanciu a apreciat, într-o opinie separată, că nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenţei Guvernului de iniţiere şi adoptare a OUG 13/2017. "În dezacord cu soluţia pronunţată cu majoritate de voturi de Curtea Constituţională, considerăm că instanţa de contencios constituţional ar fi trebuit să constate că în cauză nu există un conflict juridic de natură constituţională, deoarece, faţă de stadiul actual al anchetei penale, nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenţei Guvernului de iniţiere şi adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017", se arată în opinia separată. În opinia Liviei Stanciu, CCR trebuia să verifice dacă actele concrete realizate de procurori au depăşit competenţa constituţională a Ministerului Public, încălcând totodată competenţa Guvernului de adoptare a unui act normativ concret. "Altfel spus, nu s-a cerut Curţii Constituţionale doar pronunţarea unei decizii de principiu, ci pronunţarea mai întâi asupra unor acte şi acţiuni concrete ale unei autorităţi publice (Ministerul Public) şi a efectului acestora, nu doar a aptitudinii lor, de a determina un conflict juridic de natură constituţională, şi abia apoi, în situaţia constatării unui astfel de conflict, să statueze de principiu în sensul arătat (să statueze, pentru viitor, asupra competenţei celor două autorităţi publice părţi în conflict)", se precizează în documentul citat.
Livia Stanciu apreciază că DNA, prin începerea şi apoi extinderea urmăririi penale, a acţionat în urma unei sesizări legale, conformându-se normelor de procedură, situaţie în care activitatea procurorilor este expresia unor competenţe constituţionale proprii, neputând fi identificată, în stadiul actual al anchetei, o imixtiune în activitatea de legiferare specifică Guvernului.
"Altfel spus, activitatea menţionată ar putea avea aptitudinea să conducă la un conflict juridic de natură constituţională, dacă ne-am imagina că ar avea ca obiect oportunitatea şi constituţionalitatea OUG 13/2017, iar nu fapte penale. Dosarul penal în discuţie se află însă în faza de urmărire penală in rem, care are un caracter esenţialmente nepublic, iar din documentele depuse la dosar nu rezultă că s-a anchetat oportunitatea sau legalitatea/constituţionalitatea ordonanţei, ci fapte penale cu privire la care Ministerul Public a fost sesizat prin denunţul formulat, dispunându-se apoi, prin ordonanţă a procurorului, extinderea urmăririi penale cu privire la fapte noi, şi ulterior clasarea pentru parte dintre cele cuprinse în denunţ", se mai menţionează în opinia separată.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.