Național

Ziua în care PSD va da foc ţării?

Ziarul de Vrancea
31 ian 2017 1128 vizualizări
In ciuda protestelor masive din ultimele săptămani, liderii PSD par hotăraţi să modifice prin ordonanţă de urgenţă modificările la legislaţia penală n actele normative, care ar putea intra în vigoare de astăzi, ar scăpa de dosar penal zeci de politicieni certaţi cu legea n se anunţă noi proteste

Modificările la Codul Penal şi la Codul de Procedura Penală, care vizează dezincriminarea mascată a abuzului şi neglijenţei în serviciu, a conflictului de interese şi desfiinţarea de facto a instituţiei denunţătorului se vor face prin ordonanţa de urgenţă, susţine site-ul hotnews.ro, care citează surse politice. Ordonanţele ar putea fi adoptate chiar în această dimineaţă, în şedinţa de Guvern. Potrivit surselor citate, a fost eliminată condiţia plangerii prealabile a instituţiei pentru ca faptă de abuz în serviciu să constituie infracţiune şi a mai scăzut pragul prejudiciului, stabilit iniţial la 200 de mii de lei. Nu era însă clar dacă a scăzut sub 100.000 de lei, suma la care se ridică prejudiciul în dosarul lui Dragnea. Pe de altă parte, măsură graţierii va fi propusă într-un proiect de lege trimis spre dezbatere Parlamentului. Informaţiile prezentate de hotnews.ro au fost confirmate ieri şi de parlamentarul PSD, Şerban Nicolae, într-o declaraţie pentru Antena 3.
Reamintim că o singură zi dacă stă în vigoare, ordonanţa privind dezincriminarea abuzului scapă de tot sau parţial nume mari anchetate de procurori precum: Liviu Dragnea, Gabriel Oprea, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre, Aristotel Căncescu, Paul al Romaniei, Marian Vanghelie, Ioana Băsescu, Gheorghe Nichita, Dan Şova, Elena Udrea sau Sorin Oprescu. 
După ce duminică peste 90.000 de romani au protestat împotriva ordonanţelor, alte mitinguri au fost anunţate ieri dacă actele normative vor fi adoptate prin procedura de urgenţă.

Scapă şi pompierii de la Colectiv

Liderul USR, Nicuşor Dan, i-a cerut ieri premierului Sorin Grindeanu ca Guvernul să nu adopte în şedinţa de guvern de azi care ordonanţele de urgenţă. ”Modificarea codurilor penal şi de procedură penală în varianta propusă de Florin Iordache reprezintă AMNISTIE”, a scris Nicuşor Dan pe pagina sa de Facebook. ”Dacă mâine guvernul lui Liviu Dragnea adoptă această ordonanţă, poimâine dosarul lui Liviu Dragnea pentru abuz în serviciu se va închide pentru că fapta nu va mai fi incriminată”, a continuat liderul USR.
El a precizat că pompierii care au permis clubului Colectiv să funcţioneze deşi nu îndeplinea normele de protecţie împotriva incendiilor, trimişi în judecată pentru abuz în serviciu, vor scăpa de răspunderea penală şi că toate dosarele deschise împotriva unor politiceni pe baza unor denunţuri, cum sunt cele ale Elenei Udrea, vor dispărea. ”Dacă mâine guvernul lui Liviu Dragnea adoptă această ordonanţă vom cere Avocatului Poporului să conteste ordonanţa la Curtea Constituţională. şi voi ieşi din nou în stradă”, încheie Nicuşor Dan.

Liderul PSD minte cu neruşinare

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a negat ieri, la instanţa supremă, unde a început judecarea în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, că ordonanţele de urgenţă au fost făcute "cu dedicaţie” pentru el. "Uitaţi-vă cu atenţie pe dosarul meu şi pe ce a apărut în presă sau ce a fost în dezbarere publică, nu mă ajută pe mine personal. Eu am înţeles de la DNA că au o problemă cu vreo 15.000 de dosare, eu nu cred că cele 15.000 sunt despre mine, din câte îmi aduc eu aminte”, a spus Liviu Dragnea.
Întrebat dacă mizează pe un viitor proiect de graţiere, Dragnea a minţit fără scrupule: ”Eu nu am auzit de la Guvern că vrea să dezincrimineze abuzul în serviciu, pe de-o parte. Pe de altă parte, ştiu că avem o Curte Constituţională, din câte mai ştiu eu, cel puţin azi dimineaţă era în vigoare, care a adoptat o decizie. Dacă trebuie să ieşim în stradă pentru a nu pune în acord deciziile Curţii Constitutionale cu legislaţia, este şi asta o opţiune. Sau poate Curtea Constituţională a emis această decizie pentru mine?”. În realitatea, decizia CCR nu are nicio legătură cu modificările operate de Guvernul PSD. De asemenea, întrebat dacă i-a spus ministrului Justiţiei sau s-a consultat cu acesta pentru a propune pagube materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, Dragnea a spus că nu îl ajută pe el acest plafon. O altă minciună. Întrebat ce le spune celor 100.000 de oameni care au ieşit în stradă şi au spus că proiectul de OUG privind modificările codurilor penale a fost dat "cu dedicaţie” pentru el, Dragnea a răspuns: "Spun că sunt minciuni”. Nu sunt. Proiectul de ordonanţă ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice. În cazul lui Dragnea, prejudiciul se ridică la circa 108.000 lei, ceea ce înseamnă că liderul PSD ar scăpa de acuzaţie.

Dragnea nu vrea să recunoască

Judecarea dosarului în care Dragnea este acuzat de abuz în serviciu a început cu o amanare după ce de la primul termen al procesului au lipsit şase inculpaţi, printre care şi Bombonica Prodana (fostă Dragnea), care a formulat o solicitare de judecare în lipsă. Alţi cinci inculpaţi au cerut instanţei amânarea judecării cauzei, pentru a-şi angaja avocaţi. Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a solicitat instanţei să nu amâne începerea judecării cauzei, arătând că inculpaţii au avut posibilitatea să-şi angajeze avocat în perioada în care dosarul a fost în procedură de cameră preliminară. Instanţa a admis cererile de amânare şi a stabilit următorul termen pentru 14 februarie, când se vor pune în discuţie probele cerute de inculpaţi şi se va citi rechizitoriul.
La ieşirea din sala de judecată, Liviu Dragnea a spus că nu va alege procedura simplificată de judecare a cauzei, care implică recunoaşterea integrală a faptelor de care este acuzat şi care i-ar putea aduce reducerea cu o treime a pedepsei. „Vreau să aduc şi eu un martor şi să audieze din nou martorii care au fost audiaţi la DNA, să vedem dacă şi acest proces va merge şi se va susţine pe o declaraţie mincinoasă, sau două declaraţii mincinoase, obţinute în condiţii suspecte la DNA”, a spus liderul PSD.
Întrebat dacă angajate ale DGASPC Teleorman au lucrat la PSD, dar au fost plătite din banii Direcţiei, Dragnea a spus că aceste acuzaţii nu sunt reale şi se bazează pe declaraţii mincinoase ale unor martori. „Oricine este de bună-credinţă şi studiază cu atenţie doar acele declaraţii, din declaraţiile martorilor se vede că sunt puse cu mâna, cusute cu aţă albă sau dictate”, a precizat Dragnea. Liderul PSD a mai spus că declaraţia mincinoasă a fost făcută de „o doamnă” care a mai fost condamnată pentru luare de mită, probabil mai are un alt dosar şi cu care procurorii anticorupţie ar fi făcut „o înţelegere”.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
Potrivit DNA, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Dragnea, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.

Magistraţii cer declasificarea hotărârilor CSAT prin care s-au semnat protocoale între servicii de informaţii şi Parchet

Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cer să facă, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, demersuri pentru declasificarea hotărârilor CSAT prin care s-au semnat protocoale între serviciile de informaţii şi Parchet.
„În baza acestor hotărâri CSAT, relaţiile de colaborare interinstituţionale între serviciile de informaţii şi organele de urmărire penală s-au materializat în încheierea unor protocoale clasificate şi constituirea unor echipe mixte ce nu îşi găsesc suport în cadrul legal actual. În condiţiile în care subiectul este unul de un vădit interes public, fiind vorba de înfăptuirea justiţiei, păstrarea secretă a acestor hotărâri nu face altceva decât să alimenteze spaţiul public cu suspiciuni ce erodează încrederea în instituţiile statului”, precizează magistraţii în scrisoare. Aceştia argumentează solicitarea prin faptul că România este stat de drept şi că normele legale trebuie să fie publice, mai ales când este vorba despre justiţie. Magistraţii spun că atât timp cât hotărârile CSAT şi protocoalele dintre serviciile de informaţii şi parchete nu sunt publice pentru ca cetăţenii să poată şti ce conţin, „încrederea în justiţie nu va fi recâştigată”.
Cele două organizaţii profesionale ale magistraţilor menţionează că vor face în continuare demersurile legale pentru clarificarea implicării serviciilor de informaţii în actul de justiţie.
Anterior, Ministerul Public a arătat că protocolul cu SRI şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepţia celor  privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competenţă.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a publicat recent un document al CSAT vizând relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie, din care ar rezulta că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor “persoane corupte” în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecatorească definitivă. Documentul, care datează din 16 februarie 2016, este un răspuns oficial al CSAT către UNJR, referitor la extinderea competenţelor SRI în zona justiţiei.
Magistraţii au arătat că existenţa echipelor mixte SRI-procurori a fost anunţată încă din mai 2014 de preşedintele Traian Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
danb, acum 2639 zile, 15 ore, 15 minute, 26 secunde
Pai foc tarii la propriu dau USR si PNL. Ba chiar se si explica pe site-urile PNL-istilor cum se fabrica un cocktail Molotov si se si exemplifica cum ar putea arata eventuale tine cum ar fi cladirea citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.