Iohannis: O lege a amnistiei ar fi o catastrofă
O lege a aministiei şi a graţierii ar fi o catastrofă pentru democraţia românească, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la şedinţa de constituire a noului CSM. El a arătat că o astfel de lege nu numai că "ar spăla păcatele unor hoţi periculoşi, dar ar albi dosarele unor politicieni", iar dacă va fi promovată se va opune cu toată puterea funcţiei prezidenţiale.
Iohannis a spus că o lege a amnistiei şi a graţierii este un "deziderat" al unor politicieni, dar este inacceptabilă. "Un astfel de precedent creat ar duce la dispariţia egalităţii în faţa legii. De asta spun că ar duce la dispariţia statului de drept din România. Ar duce România pe o traiectorie care o depărtează de valorile europene, pe o traiectorie care ar îndepărat-o de la valorile euroatlantice în care românii cred", a spus Iohannis. Preşedintele a afirmat că se va opune "cu toată greutatea şi puterea funcţiei prezidenţiale" unei astfel de legi. "Un astfel de demers, o lege a amnistiei şi graţierii, care ar spăla păcatele nu numai ale unor hoţi care pot fi periculoşi pentru persoane, poate şi pentru societate, dar ar albi dosarele politicienilor ar fi o catastrofă pentru democraţia românească, domnule ministru", a spus Iohannis, privind către ministrul Justiţiei, Florin Iordache, care se afla alături de el la CSM.
Riscul care democraţia din România să dispară
Iohannis şi-a început discursul pe această temă spunânu-i lui Iordache că "speră că nu o va lua în nume personal", dar observă că încep discuţii asupra temei graţierii şi amnistierii. "Sigur, o să spună unii că preşedintele acum bate câmpii, că nu există nicio intenţie de a face aşa ceva, dar eu cred că preşedintele trebuie să spună lucruri şi preventiv", a avertizat şeful statului. Preşedintele a adăugat că un astfel de demers ar duce la "dărâmarea statului drept" şi la apariţia riscului ca "democraţia din România să dispară".
În acelaşi context, preşedintele Iohannis i-a ironizat pe liderii “penali” ai PSD şi ALDE. "Nu pot să mă fac că nu văd: preşedintele Camerei Deputaţilor (n.r. – Liviu Dragnea) este o persoană condamnată penal şi cu o urmărire penală în curs; preşedintele Senatului (n.r. – Călin Popescu Tăriceanu) este o persoană trimisă în judecată pentru minciună penală. Asta este o circumstanţă îngrijorătoare", a spus Iohannis.
Cum minte ministrul Justiţiei
În replică, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, după plecarea de la CSM, că nu este nimic ilegal ca cele două Camere ale Parlamentului să fie conduse de oameni certaţi cu legea. “Dacă legea permite. Prezumţia de nevinovăţie nu este înfrântă în acest moment de nimic (n.r. – o minciună, pentru că Dragnea este condamnat definitiv). Cât există prevederi foarte clare în Regulamentul Camerei şi la Senat, cine poate ocupa funcţia de preşedinte, eu cred că şi unul şi celălalt respectă prevederile legale" a spus ministrul Justiţiei. De asemenea, el a precizat că o lege privind amnistia şi graţierea nu ar fi o catastrofă. "Această lege trebuie discutată în Parlament. Din punctul meu de vedere, nu poţi să spui că este o catastrofă atât timp cât nu ştii cum arată această lege. Locul ei este în Parlament. Şi în plenul Consiliului Superior al Magistraturii am spus că expertiza membrilor CSM şi asociaţiilor profesionale trebuie spusă în Parlament", a spus ministrul Justiţiei
Noua conducere a CSM, împotriva legii privind răspunderea materială a magistraţilor
Noul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a ales vineri conducerea, judecătoarea Mariana Ghena fiind votată pentru funcţia de preşedinte şi procurorul Mihai Cristian Ban pentru funcţia de vicepreşedinte. Cei doi au fost aleşi cu unanimitate de voturi şi vor conduce Consiliul Superior al Magistraturii timp de un an. Mariana Ghena este membru al noului Consiliului Superior al Magistraturii din partea instanţei supreme şi Cristian Mihai Ban este procuror la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, detaşat la CSM din ianuarie 2017.
Noul preşedinte al CSM a spus, când şi-a prezentat proiectul de management, că nu se pune problema adoptării unei legi privind răspunderea materială a magistraţilor până când nu se vor atinge şi condiţiile de lucru ale judecătorilor şi procurorilor din alte state europene.
"Nu o dorim, nu o vedem în altă modalitate decât cea reglementată în prezent”, a spus Mariana Ghena. Ea a precizat că o asemenea iniţiativă legislativă ar fi utilă doar după îndeplinirea unor condiţii.
În schimb, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, înaintea şedinţei de constituire a noului CSM, că este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, iar aceasta ar putea intra în dezbatere la Parlament cel târziu în februarie, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii sistemului judiciar.
CSM este format din 19 membri, dintre care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi sunt validaţi de Senat. Din Consiliu mai fac parte doi reprezentanţi ai societăţii civile, care participă numai la lucrările în plen şi trei membri de drept ai Consiliului, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general. Mandatul membrilor CSM are o durată de şase ani şi nu poate fi reînnoit.