MOZAIC STIRI NATIONALE: O cercetătoare româncă a creat un aliaj de patru ori mai dur decât titanul
S-a obţinut astfel cel mai dur aliaj cunoscut care se dovedeşte compatibil cu ţesuturile vii, informează bbc.com. Materialulul nou creat este de patru ori mai rezistent decât titanul pur şi are aplicaţii medicale, prelungind durata de viaţă a implanturilor, spun membri echipei de cercetători. În momentul de faţă, implanturile de genunchi şi de şold convenţionale trebuie să fie înlocuite din cauza uzurii după aproximativ 10 de ani.
Prof. Emilia Moroşan a declarat că echipa sa a făcut descoperirea în timp ce studia magneţi neconvenţionali realizaţi din titan şi aur. Noile materiale trebuie să fie transformate în pulberi pentru a verifica puritatea lor, dar noul aliaj obţinut — beta-Ti3Au — a fost prea dur pentru a fi măcinat într-un mojar acoperit cu diamante. Moroşan a declarat că duritatea aliajului, împreună cu marea sa biocompatibilitate, face din el un "compus din generaţia următoare extinzând în mod substanţial durata de viaţă a implanturilor dentare şi a protezelor articulare". Acesta poate avea, de asemenea, aplicaţii în industria de foraj, în cea a materialelor sportive şi în multe alte domenii potenţiale, a adăugat Emilia Moroşan.
Titanul este unul dintre puţinele metale în jurul cărora oasele umane sunt capabile să crească ferm, această proprietate permiţându-i să fie utilizat pe scară largă în medicină şi stomatologie.
Emilia Moroşan s-a născut în 1976, la Suceava. A terminat studiile la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a obţinut titlul de doctor în 2005 la Universitatea din Iowa. După ce a lucrat o perioadă de timp la Universitatea Princeton, a devenit profesor-asistent de fizică, astronomie şi chimie la Rice University (Houston, Texas).
În anul 2010 cercetătoarea româncă a fost premiată de preşedintele american Barack Obama la gala Presidential Early Career Awards for Scientists and Engineers (PECASE).
Buşoi respinge acuzaţia de plagiat: O ticăloşie
Liderul PNL Bucureşti, Cristian Buşoi a respins, ieri, acuzaţiile privind plagierea lucrării de doctorat, el arătând că se va lupta legal şi public pentru a dovedi că toate aceste acuzaţii sunt netemeinice şi false şi că reprezintă o ticăloşie. "Sunt în domeniul sănătăţii cel puţin în ultimii 25 de ani sute, poate mii de lucrări de doctorat. Din miile de lucrări de doctorat care s-au susţinut în România în ultimii ani, singura lucrare care este analizată şi acuzată este lucrarea mea legată de politici publice în sănătate. Lucrarea mea nu este plagiată şi o spun fără teamă pentru că văd că presa a întrebat dacă o să răspund ca domnul Negoiţă, că nu-mi pasă. Eu nu pot şi nu vreau să spun că nu-mi pasă, că mă doare în başcheţi. Pe mine chiar m-ar durea ca acest lucru să fie pus într-un mod incorect şi pentru că lucrarea mea este chiar una corectă la care am muncit foarte mult”, a precizat Buşoi. El a menţionat că nu doreşte să aducă niciun fel de acuzaţii şi nu vrea să se victimizeze, în cazul acestui subiect al plagiatului. ”Anunţ că mă voi lupta legal şi public pentru a dovedi că acuzaţiile sunt netemeinice şi false (...) Acuzaţia de plagiat este o ticăloşie şi cred că faptul că nu i-am răspuns până acum poate într-un fel prin tăcere i-am hrănit existenţa", a menţionat el. Buşoi a subliniat că teza sa de doctorat a fost redactată şi susţinută respectând toate criteriile Universităţii Victor Babeş din Timişoara, iar subiectul lucrării este unul original. De asemenea, el a respins ideea că a plagiat din Alina Mungiu-Pippidi şi Andrei Ţăranu, arătând că i-a citat pe cei doi autori pe parcursul lucrării.
”În cadrul tezei analizate, un procent alarmant din text îl constituie preluările din alte surse, citate corespunzător sau nu. Este evident că autorul cunoaşte rigorile citării - căci în anumite cazuri citează corect - cu toate acestea, în numeroase rânduri, transcrie textul din alte surse, fără să utilizeze ghilimele, apoi numeşte cu nonşalanţă sursa, ca şi cum ar încerca să se absolve de greşeală. Fără a ne pronunţa asupra relevanţei ştiinţifice a tezei, pe care o vom lăsa la aprecierea specialiştilor, ne vom limita la a observa că contribuţiile ştiinţifice ale autorului, în măsura în care ele există, sunt foarte greu de localizat fizic în corpul tezei care pare construită în esenţă ca un exerciţiu tehnoredactare de text, nu de diseminare a unor rezultate ştiinţifice”, se arată într-o sesizare depusă săptămana trecută la CNATDCU.
Victor Ponta rămâne fără titlul de doctor
Contestaţia lui Victor Ponta la decizia de plagiat din 30 iunie a fost respinsă ieri de Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, cu 37 de voturi din 47 de membri ai CNATDCU. “Se menţine raportul iniţial, care constată plagiatul în cazul tezei de doctorat a lui Victor Ponta şi se recomandă retragerea titlului de doctor în drept”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mirabela Amarandei. După respingerea contestaţiei, CNATDCU va trimite rezoluţia privind retragerea titului de doctor în drept la Ministerul Educaţiei, iar ministrul va semna un ordin prin care Ponta va pierde titlul obţinut în 2003.
În 30 iunie, CNATDCU a stabilit că Victor Ponta a plagiat în lucrarea de doctorat şi a dispus retragerea titlului de doctor acordat fostului premier. Decizia a fost luată cu 34 de voturi “pentru” şi o abţinere, în prima şedinţă a noului Consiliu General al CNATDCU. Victor Ponta a contestat decizia în 15 iulie, astfel că lucrarea sa de doctorat a fost reanalizată la CNATDCU.
Fostul premier a scris, pe Facebook, că a contestat decizia de plagiat pentru că este una ”pur politică a noului ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru”, pentru a ocupa pentru câteva luni fotoliul de la Ministerul Educaţiei.
În 18 iunie 2012, revista Nature scria, în ediţia online: "Premierul Victor Ponta a fost acuzat că a copiat largi secţiuni ale tezei de doctorat în drept din 2003, fără a cita sursele bibliografice corespunzătoare"
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
