Mafia retrocedărilor decapitează DIICOT
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a încuviinţat, vineri, arestarea preventivă a Alinei Bica, după ce joi seară dăduse undă verde doar pentru reţinere şi arest la domiciliu în cazul şefei DIICOT. La ieşirea din sediul CSM, şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Codruţa Kovesi, a declarat că în baza probelor şi indiciilor nou apărute în dosar, s-a făcut o nouă propunere Secţiei de procurori, care a fost aprobată. Alina Bica urma să fie prezentată, vineri seară, instanţei supreme, cu propunerea de arestare preventivă în dosarul despăgubirilor pentru un teren supraevaluat.
În faţa instanţei au ajuns, cu aceeaşi propunere, şi alte persoane reţinute în acest dosar, respectiv Lăcrămioara Alexandru şi Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile. Tot în acest dosar, deputatul UDMR Marko Attila este urmărit penal pentru abuz în serviciu, expertul evaluator Emil Nuţiu, acuzat de aceeaşi infracţiune, a fost reţinut, iar omul de afaceri Gheorghe Stelian este cercetat sub control judiciar. De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.
Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 61 de milioane de euro - prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.
Cum s-au împărţit banii
Potrivit unui document obţinut de Mediafax, terenul ce face obiectul dosarului a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţiu. Procurorii arată că membrii comisiei "au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat", se arată în document. Astfel, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian - 46.288.238 euro, Vişoiu - 7.035.812 euro, Andrici - 4.196.800 euro şi Gheorghe - 4.196.800,2 euro.
Valentin Vişoiu este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.
Şpaga, un teren la Snagov?
Surse judiciare susţin că Alina Bica, în mod indirect şi voalat, ar fi sugerat celorlalţi membri ai comisiei să aprobe dosarul de despăgubire al omului de afaceri Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş. Concret, explică sursele citate, Alina Bica nu le-ar fi solicitat direct membrilor comisiei acest lucru, dar a lăsat de înţeles că documentaţia din dosar era corectă, astfel că puteau semna fără grijă. La un timp după aprobarea acestui dosar, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în comuna Snagov. Sursele citate arată că nu este clar dacă interpuşii sunt cunoştinţe sau rude ale omului de afaceri Gheorghe Stelian, dar menţionează că, imediat ce terenul a intrat în posesia Alinei Bica, aceasta l-a vândut, iar o parte din banii obţinuţi astfel ar fi ajuns la Dorin Cocoş.
Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.
Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, vineri, că acest dosar nu este rezultatul unui conflict personal sau instituţional, ea subliniind că DNA nu este în competiţie cu nici o altă instituţie a statului.
Cum funcţionează reţeta "băieţilor deştepţi"
Dosarul "Alina Bica" readuce în actualitate latura penală a unor despăgubiri acordate de ANRP, ai cărei protagonişti sunt funcţionari publici de rang înalt şi beneficiari de conjunctură care au păgubit cu sute de milioane de euro statul şi persoanele îndreptăţite să-şi ceară drepturile. "Băieţii deştepţi" nu se ocupă doar de energie. O demonstrează bilanţul unor despăgubiri controversate acordate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi o susţine chiar şeful actual al instituţiei, George Băeşu. "Reţeta" este simplă: un cetăţean are de primit de la stat o sumă mare de bani, drept despăgubiri pentru o proprietate preluată abuziv de regimul comunist. "Băiatul deştept" îi cumpără drepturile litigioase. De cele mai multe ori, tranzacţia se face pe o sumă inferioară celei pe care ar fi urmat să o primească respectivul cetăţean, însă acesta se declară mulţumit, măcar pentru faptul că nu mai aşteaptă, uneori cu anii, să-i vină rândul la despăgubiri şi, mai rău, să se judece cu ANRP pentru acestea.
Ce face, ulterior, cumpărătorul drepturilor litigioase? Primeşte el despăgubirile, mult mai rapid decât ar fi reuşit cetăţeanul de rând. "Aproape toate despăgubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani nu au fost acordate foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist, ci unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase, cei mai mulţi devenind 'cazuri speciale'", afirma, în 2013, preşedintele ANRP, George Băeşu. Respectivele "cazuri speciale" nu au rămas neobservate de ochii legii. În 2011, vicepreşedintele ANRP Remus Baciu este prins luând mită pentru urgentarea unui dosar de restituire, iar anul acesta, în aprilie, a primit cinci ani de închisoare. Cazul Baciu a dezvăluit un mecanism infracţional bine organizat şi "uns" cu bani mulţi pe traseul beneficiar - intermediar - funcţionar public. "Avem cesionari care după ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru că sufereau de nu ştiu ce boală, şi s-a rezolvat cu rapiditate. Cât a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, când a ajuns la un tânăr de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat în caz special", declara Băeşu.
Imagini din locuinţe private din România, publicate pe un site rusesc
Site-ul rusesc care difuzează imagini din întreaga lume, surprinse de camere de supraveghere conectate la Internet, include şi înregistrări din locuinţe private, magazine sau birouri din România. Site-ul prezintă imagini din peste 250 de ţări, inclusiv România. Cele mai multe camere web sau de supraveghere ale căror imagini sunt disponibile pe site se află în Statele Unite (4.591), urmate de Franţa (2.058) şi Olanda (1.576). România se află pe locul 32, cu 84 de astfel de camere. Majoritatea camerelor prezintă o imagine statică şi nu par să funcţioneze. Dar fiecare link vine cu ceea ce site-ul pretinde că sunt coordonatele GPS ale camerei, codul poştal, ora locală şi o hartă care arată localizarea exactă. Cele mai multe camere din România repertoriate de site sunt din Bucureşti (52), Bacău (7) şi comuna Daia din Giurgiu (4). Acestea sunt amplasate în locuinţe sau curţi private, în birouri, magazine sau pe stradă. O imagine surprinsă într-o locuinţă privată din Bucureşti, de exemplu, prezintă un tânăr în propria bucătărie, în timp ce în alta apare un bărbat care lucrează în faţa computerului, într-o companie din Bucureşti.
Multe camere au fost instalate de persoane care vor să se bucure de o siguranţă mai mare, întrucât pot folosi camerele pentru a-şi monitoriza proprietatea de la distanţă, prin Internet. Dar oferind acces public la aceste dispozitive, site-ul expune momente intime din viaţa oamenilor, subliniază CNN.
Acesta pretinde însă că motivele sale sunt acelea de a atrage atenţia asupra problemei. Aceste camere nu au fost manipulate de hackeri. Proprietarii acestor camere folosesc parolele standard, din motive necunoscute, afirmă site-ul, care pretinde că îşi desfăşoară activitatea în deplină legalitate.
Proprietarii camerelor de supraveghere sunt sfătuiţi să folosească parole dificil de spart în locul celor standard care vin odată cu dispozitivul şi sunt sfătuţi să verifice echipamentul şi să oprească accesul la distanţă dacă nu au nevoie să le acceseze astfel.
