MOZAIC STIRI ECONOMICE: 600.000 de firme vor beneficia de sistemul de contabilitate simplificată
Circa 600.000 operatori economici vor beneficia de un sistem simplificat de contabilitate din ianuarie 2015, potrivit proiectului de modificare a Legii Contabilităţii, a declarat Florin Jianu, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, la conferinţa MEDIAFAX Talks about SMEs. "În această perioadă se regandeşte Legea contabilităţii. Contabilitatea în partidă simplă se extinde. Dacă pană acum era pentru IMM-uri care aveau afaceri de maxim 35.000 de euro, sistemul se va extinde pană la maxim 700.000 de euro. Sunt aproape 600.000 de operatori (60% din totalul operatorilor economici înregistraţi, n.r.) care vor beneficia de acest tip de abordare. Acest lucru se va introduce de la 1 ianuarie 2015", a spus Jianu. Ministerul Finanţelor a lansat recent în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii, unul dintre motivele invocate fiind sistemul simplificat de contabilitate aplicabil din 2011, care nu îşi mai găseşte corespondent în cadrul contabil comunitar. Proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede abrogarea dispoziţiilor potrivit carora, firmele care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate. În plus, proiectul defineşte firmele care ar putea utliza noul sistem de raportare, clasificate în trei categorii, respectiv microentităţi (microîntreprinderi), entităţi mici şi entităţi mijlocii şi mari. În categoria microintreprinderilor care incluşi operatorii economici cu active de pană la 350.000 de euro, o cifră de afaceri netă de 700.000 euro şi 10 angajaţi.
Cum dăm cu piciorul la o adevărată comoară
Potenţialul raurilor romaneşti pentru sporturi nautice este exploatat în proporţie de doar 10%
Doar 10.000 de turişti fac sporturi nautice pe raurile romaneşti, fiind exploatat doar 10% din potenţial, din cauza lipsei de promovarea a acestui tip de turism şi a barajelor, care reduc volumele de apă din rauri, potrivit ascociaţiei Green Adventure, care promovează raftingul. "În Romania sunt peste 10 rauri care s-ar preta în mod concret pentru rafting, printre care raul Buzău, Jiul, Crişul Repede şi Bistriţa. Acest tip de turism are un potenţial foarte mare de creştere. În total sunt 20 de operatori în toată ţara, dar nu numărul turiştilor nu depăşeşte acum 10.000 pe an. Potenţialul acum este de peste 100.000 de turişti. Pentru a practica rafting cu succes ai nevoie de un volum de apă constant. Majoritatea raurilor au baraje, care nu eliberează apa, şi de multe ori suntem în postura în care mergem cu clienţi, ajungem la rau trebuie să dăm banii înapoi clienţilor, din cauza volumului mic de apă", a declarat miercuri într-o conferinţă Cătălin Campeanu, reprezentantul asociaţiei Green Adventure. El spune că barajele, care aparţin Apelor Romane sau Hidroelectrica, nu eliberează de multe ori cantităţi suficiente de apă pentru ca pe rauri să se poată practica sporturi nautice. Potrivit lui Campeanu, cele două companii ar putea elibera apă două ore pe zi, sambăta şi duminica, fără să afecteze reţeaua de electricitate. "Majoritatea turiştilor vin în weekend, iar din total 20% sunt străini. Se poate ajunge la un număr foarte mare de străini. Vin din Germania, Austria, Anglia, Cehia sau Polonia. Pentru romani nu există un profil, pornesc de la 14 ani şi pană la 70 de ani", a mai spus Campeanu. Conform acestuia, o familie care vine într-un loc pentru sporturi pe rau lasă cel puţin 1.000 de lei în zonă pe cazare, rafting şi masă. Preţul unei ture de rafting porneşte de la 60 de lei şi ajunge la 200 de lei, în funcţie de complexitatea şi lungimea traseului. "Acest sport nu este promovat în Romania. Acesta este un mare păcat. Am cerut Ministerului pentru IMM şi Turism promovare şi sprijin. I-am rugat să introducă acest sport în campaniile lor de marketing. Acest sport trebuie promovat şi în străinătate", a mai spus oficialul asociaţiei. George Brezoi, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru IMM şi Turism, a spus că a discutat cu Ministerul Tineretului şi Sportului ca toate cluburile de sporturi nautice să fie reunite într-o federaţie. "În plus, este problema debitului de apă. Vom discuta cu Ministerul Apelor şi Pădurilor pentru a putea rezolva această problemă", a adăugat Brezoi.
Încep discuţiile pentru banca de dezvoltare
Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, reprezentanţi ai BNR, ministrul delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu, şi cel al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, se vor întalni zilele următoare pentru a discuta despre banca de dezvoltare a Romaniei, vizand CEC Bank şi Eximbank pentru acest proiect. "În zilele următoare avem o întalnire cu doamna ministru Petrescu, cu domnul ministru Teodorovici, cu reprezentanţi ai Băncii Naţionale pentru discuţia pentru ceea ce înseamnă banca de dezvoltare, o bancă de dezvoltare a Romaniei, care să susţină trei demersuri, în opinia mea extrem de importante", a declarat joi ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin-Nicolae Jianu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about SME's. El a arătat că primul demers al băncii de dezvoltare îl reprezintă finanţarea start-up-urilor şi a microîntreprinderilor, dificilă în prezent. Totodată, aceasta trebuie să asigure cofinanţarea din fonduri europene, respectiv cofinanţarea automată a celor care primesc prin program fonduri europene. "În acest moment, degeaba ai un proiect aprobat din fonduri europene care înseamnă sute de milioane de euro, pentru că banca îţi impune noi reguli. Cred că este absolut logic, normal ca atunci cand ai primit pe baza unui plan de afaceri foarte solid o finanţare din fonduri europene automat planul tău de afaceri să fie cofinanţat", a spus Jianu. El consideră, în egală măsură, extrem de utile creditele punte de care mediul public are nevoie în relaţia cu mediul privat, astfel încat atunci cand un consiliu judeţean/local sau o primărie are un contract de afaceri şi nu dispune de lichidităţi la un moment dat să aibă posibilitatea să contracteze un astfel de credit-punte pentru a-şi plăti subcontractorii pentru a nu-i atrage în faliment.
Buget triplu pentru susţinerea IMM-urilor
Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism a cerut Ministerului Finanţelor un buget de 160 milioane de lei pentru 2015 pentru finanţarea IMM-urilor, de aproape trei ori suma alocată în acest an şi îşi propune simplificarea procedurilor de accesare a programelor de susţinere a firmelor. "Vrem ca imediat după aprobarea bugetului pentru 2015 să dăm drumul tuturor programelor pe care le derulăm în vederea susţinerii firmelor mici şi mijlocii. Avem fondurile necesare acestor programe, am propus Ministerului Finanţelor un buget semnificativ crescut, de la 60 milioane de lei, la 170 milioane de lei şi ne-am asigurat că avem şi bugetul pentru ajutorul de minimis, pentru încă 550 de întreprinzători", a declarat, joi, Florin Jianu, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, la conferinţa MEDIAFAX Talks about SMEs. El a arătat că anul viitor, pe langă cele şapte programe pe care Departamentul pentru IMM-uri le-a derulat în acest an (SRL-d, START, femeia antreprenor, EMPETREC, susţinerea meşteşugurilor şi a incubatoarelor academice) mai sunt propuse alte şapte noi programe, care sunt în conformitate cu legea pentru IMM-uri şi strategia în domeniu asumată recent de Guvern şi de mediul de afaceri.
Producţia şi serviciile din zona euro au încetinit
Activitatea din sectorul privat al zonei euro a încetinit în noiembrie, potrivit unui sondaj în randul managerilor de achiziţii din companii, semn că cele mai mari economii din Europa vor consemna un avans lent, sau chiar vor stagna pe parcursul ultimului trimestru, transmite MarketWatch. Indicatorul Purchasing Managers Index (PMI) a coborat de la 52,1 în octombrie la 51,4 în noiembrie, cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, potrivit unui raport publicat joi de compania britanică de cercetare Markit Economics. Indicatorul măsoară evoluţia industriei prelucrătoare şi al sectorului serviciilor din zona euro. Sondajul realizat de Markit arată că firmele au continuat să scadă preţurile şi în această lună, din cauza cerererii slabe, ceea ce ar putea da noi motive de îngrijorare Băncii Centrale Europeane, care încearcă de mai bine de un an să aducă rata inflaţiei pe un trend ascendent. "Declinul activităţii evidenţiat de sondajele recente vor mări presiunea ca BCE să ia măsuri suplimentare pentru stimularea economiei din zona euro, fără să mai aştepte să vadă efectele programelor deja anunţate", a declarat Chris Williamson, economist şef al Markit.
Ce sfaturi dau bancherii antreprenorilor locali
Companiile trebuie să-şi diversifice sursele de finanţare, fără a apela doar la bănci pentru toate fondurile de care are nevoie, iar bancherii trebuie să meargă la clienţi şi să le înţeleagă afacerile cat mai bine pentru a acorda finanţările, afirmă Romulus Andrei, director în cadrul Volksbank. "Diversificarea surselor de finanţare ar trebui să fie o idee pe care ar trebui s-o înţeleagă toată lumea. După criză, diversificarea surselor de finanţare înseamnă că trebuie să mă uit şi la altceva, nu numai la bancă. Trebuie să încerc să văd dacă pot să iau ajutor de stat, fonduri europene, dacă pot să apelez la un partener privat. Banca este mult mai dispusă să împartă riscul cu fondurile de garantare, cu cei care furnizează capital, Uniunea Europeană sau statul roman, cu investitori privaţi sau fonduri de equity", a declarat joi Andrei, directorul Diviziei de Finanţări Structurate în cadrul Volksbank, la conferinţa MEDIAFAX Talks about SME's. El spune că dacă antreprenorii vor veni în continuare la bancă pentru finanţarea unui proiect fără să aibă o contribuţie proprie, fără să poată garanta din patrimoniul propriu cu ceva, acele proiecte vor fi nebancabile.
Firmele mici nu-şi găsesc locul în economie
Principala problemă a IMM-urile din Romania nu este reprezentată de bani, ci de organizarea economiei, fiind în special nevoie ca firmele mici şi mijlocii să-şi găsească locul în sistemul economic, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). "Banii sunt importanţi, dar nu sunt principala problemă a IMM-urilor romaneşti. Problema este ce produc acestea, ce valoare adăugată aducem prin ce producem? Aici este marea problema a IMM-urilor. (...) Romania nu poate creşte durabil decat cu capitalul romanesc majoritar, bineînţeles şi cu ajutorul investiţiilor străine. Nicio ţară nu poate creşte doar cu investiţii străine. Analiştii de frunte ne explică toată ziua că fără investiţii străine directe murim. Mi se pare hilar un asemenea punct de vedere, pentru că acestea sunt de 1,5 miliarde de euro anual, în timp ce amăraţii noştri de romani aduc chiar şi în perioada de criză 2,8 miliarde de euro - 3 miliarde de euro anual în Romania. Facem orice concesii să aducem 1,5 miliarde de euro şi nu avem soluţii pentru banii romanilor din afară", a spus Parvan la conferinţa MEDIAFAX Talks about SMEs.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
