Laşitate sau prea mult pop-corn? Ponta fuge de o dezbatere cu ceilalţi candidaţi
Institutul pentru Politici Publice (IPP), care a propus organizarea unei dezbateri între principalii candidaţi la prezidenţiale în dată de miercuri 29 octombrie, la Palatul Parlamentului, a anunţat vineri că Victor Ponta a rămas singurul candidat care nu a răspuns propunerii. IPP a solicitat public liderului PSD să formuleze un răspuns ferm pană duminică. "Victor Ponta, candidatul Alianţei PSD - UNPR - PC la Preşedinţia României, este singurul care nu a răspuns pană în acest moment propunerii IPP de a participa la dezbaterea electorală cu primii 6 candidaţi, prevăzută a se organiza miercuri, 29 octombrie a.c. Le mulţumim tuturor celorlalţi candidaţi: Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Monica Macovei, Teodor Meleşcanu şi Elena Udrea care au răspuns invitaţiei IPP, sub rezerva participării tuturor candidaţilor vizaţi de formatul dezbaterii propuse de IPP", arată organizaţia într-un comunicat. "Avand în vedere că organizarea unui asemenea eveniment excepţional implică un efort logistic consistent din partea organizatorilor, dar şi un efort de sincronizare a agendelor de campanie ale candidaţilor vizaţi, îi solicităm public candidatului Victor Ponta să formuleze un răspuns ferm invitaţiei IPP pană duminică, 26 octombrie", mai transmite IPP.
Pe de altă parte, Victor Ponta, a declarat, vineri, întrebat dacă va accepta propunerea IPP, că o astfel de dezbatere trebuie să îi includă pe toţi cei 14 candidaţi, cotaţiile sondajelor fiind relative. "Cu toţi 14, da. Primii şase... în ce ordine? În ordine alfabetică? În ordinea numărului de pe tricou?", s-a eschivat premierul.
Candidaţii la prezidenţiale n-au colaborat cu Securitatea
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a anunţat, vineri, că a finalizat verificările candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi nu au rezultat date care să probeze colaborarea vreunuia dintre aceştia cu fosta Securitate.
Potrivit legii, persoanele care candidează pentru funcţia de preşedinte al României fac o declaraţie pe propria răspundere în care arată că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Declaraţiile pe propria răspundere sunt depuse la Biroul Electoral Central, care, în 24 de ore de la înregistrare, le înaintează CNSAS.
Verificarea de către CNSAS a existenţei documentelor şi informaţiilor privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a candidaţilor se face din oficiu, în termen de şapte zile de la primirea declaraţiei pe propria răspundere.
Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza, arestaţi preventiv
Andrei Hrebenciuc şi Paltin Sturdza au fost arestaţi preventiv, vineri dimineaţă, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Instanţa supremă a admis astfel cererea procurorilor DNA Braşov şi a emis pe numele celor doi mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia ICCJ poate fi contestată de Andrei Hrebenciuc şi Sturdza la Completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.
Andrei Hrebenciuc este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Sturdza este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Strudza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.
Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.
Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.
Şefa instanţei supreme: Nu se impune o lege a graţierii şi a amnistiei
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a declarat vineri că nu se impune, la acest moment, o lege a graţierii şi a amnistiei şi nici abrogarea articolului referitor la liderii partidelor politice care îşi folosesc influenţa pentru a obţine foloase necuvenite. "Dacă se va pune această problemă în cadrul comisiilor juridice - pentru că ele vor fi discutate, se impun a fi discutate -, atât a Senatului cât şi a Camerei Deputaţilor, vă invit atunci, pentru că ar fi multe de spus şi, aşa cum mă ştiţi, de fiecare dată, poate spre nemulţumirea altora, Livia Stanciu va prezenta un punct de vedere, şi un punct de vedere extrem de argumentat. Concluzia însă finală pe care vreau să o reţineţi este că nu se impune, la acest moment, nicio lege de amnistie, nicio lege de graţiere, nici abrogare a dispoziţiilor articolului 13, nici articolului 13 indice 1, nici indice 2 din Legea 78/2000", a spus Livia Stanciu.
Dezbaterea referitoare la Legea graţierii şi a amnistiei, precum şi în cazul abrogării articolului 13 din Legea 78/2000 sunt vehiculate în spaţiul public în urma discuţiilor dintre Viorel Hrebenciuc şi Dan Şova, interceptate de anchetatori şi prezentate în dosarul în care cei doi parlamentari sunt urmăriţi penal.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat vineri că nu a fost contactat nici de Viorel Hrebenciuc, nici de Dan Şova în legătură cu modificarea vreunei legi, referindu-se la faptul că numele său a fost invocat într-o discuţie dintre Şova şi Hrebenciuc.