MOZAIC STIRI NATIONALE: Opoziţia critică propunerea Corinei Creţu pentru funcţia de comisar european
Prim-vicepreşedintele PDL Dorin Florea spune că propunerea europarlamentarului PSD Corina Creţu pentru funcţia de comisar european demonstrează că pentru PSD nu contează cât se face de râs în Europa, ci doar să dea satisfacţii unor orgolii. "Este modul tipic al PSD de a-şi promova oamenii după criteriul clientelei. Nu contează că te faci de râs în Europa, ci pur şi simplu numai să dai satisfacţii unor orgolii sau unor lucruri subterane. Ne-a făcut de râsul Europei o dată cu Adrian Severin şi acum ne face iar de râs, de genul celor scrise de presă vis-a-vis de aplecarea deosebită spre aventură a doamnei respective”, a afirmat Florea. Acesta a adăugat că, în opinia sa, nominalizarea Corinei Creţu este "rodul unor cuşluieli (înţelegeri netransparente - n.r.) politice”. "Nu am văzut niciun gest sau atitudine - şi am privit detaşat, nu încrâncenat politic - nu am văzut niciun gest remarcabil, decât rodul unor cuşluieli politice. Măcar celălalt (Dacian Cioloş- n.r.) era un bun specialist, despre care nu am auzit vreo vorbă urâtă, nu s-a legat vreo mizerie morală sau să fie suspect de corupţie”, a afirmat liderul democrat-liberal.
Al doilea cel mai important portofoliu
Surse de la Bruxelles au declarat pentru Gândul că europarlamentarul PSD Corina Creţu a fost confirmată de preşedintele desemnat al CE, Jean-Claude Juncker, drept propunerea României pentru funcţia de comisar european. Dacian Cioloş, comisarul român care a gestionat portofoliul european cu cel mai mare buget, respectiv Agricultura, a ieşit din cărţi pentru viitorul executiv european, precizează sursa citată. Potrivit acestor surse, Creţu, europarlamentar PSD şi vicepreşedinte al grupului Socialiştilor din Parlamentul European, ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale. Astfel, ea va gestiona politica de coeziune şi fondurile europene. Portofoliul Politicii Regionale este al doilea portofoliu de pe lista priorităţilor României, după păstrarea Agriculturii. Gândul scria că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.
Monica Macovei a demisionat din PDL
Klaus Iohannis nu reprezintă dreapta, a declarat fostul ministru al Justiţiei şi candidat independent la Preşedinţie
Monica Macovei, care şi-a anunţat candidatura independentă la Preşedinţie, a anunţat, ieri, că pleacă din PDL. "Multe decizii ale PDL au indus confuzie în PDL. Nu am înţeles de ce nu poate avea propriul candidat la prezidenţiale", a declarat Monica Macovei, în opinia căreia Klaus Iohannis nu a dovedit ca reprezintă dreapta, că apără staul de drept şi vrea anticorupţie. "Nu mă înscriu în niciun alt partid politic. Voi candida independent pentru funcţia de preşedinte al României pentru că sunt convinsă că românii merită un preşedinte al lor", a declarat Monica Macovei. Ea a spus că PDL s-a trezit cu un candidat care nu este al PDL şi nu a prezentat o viziune pentru România, nu ştie unde să ducă România, nu a avut niciodată ca prioritate statul de drept şi nu s-a pronunţat pentru susţinerea luptei anticorupţie. Monica Macovei a mai spus că mulţi membri ai PDL au întrebat-o de ce li se impune un candidat care a fost împotriva PDL când se încălca statul de drept şi a arătat că şi ea şi-a pus această întrebare şi nu a găsit un răspuns.
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, ieri, că "nu e o surpriză pentru nimeni" faptul că Macovei a demisionat din PDL. “Dacă şi-ar fi înscris candidatura la prezidenţiale ca independent, era radiată din partid”, a adăugat Blaga.
Dosarul Rompetrol nu a încetat după decesul lui Patriciu
Curtea de Apel Bucureşti a constat ieri că omul de afaceri Dinu Patriciu a decedat, însă a decis să amâne discutarea cererii de încetare a procesului penal formulată de avocaţii acestuia. "Vom constata că a intervenit decesul apelantului intimat care este un fapt de notorietate. Încetarea procesului penal va fi luată în discuţie în cadrul dezbaterilor şi nu la acest moment procesual", a spus preşedintele completului de judecată.
La termenul de marţi au fost audiaţi mai mulţi inculpaţi din dosar.
Omul de afaceri Dinu Patriciu, în vârstă de 64 de ani, a murit pe 19 august, la Londra, acesta suferind de mai mulţi ani de cancer.
Dinu Patriciu a fost achitat, la 28 august 2012, de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru infracţiuni printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei. Decizia a fost atacată cu apel.
O familie întreagă s-a prăpădit într-un accident rutier în Spania
Cele şase victime ale accidentului petrecut luni în Spania - trei copii, mama şi bunicii acestora - erau din oraşul Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin şi se întorceau în Spania după ce petrecuseră vacanţa acasă, în România.
Primarul din Oţelu Roşu, Luca Mălăiescu, a declarat, ieri, că în accidentul petrecut în Spania a fost implicată o familie din oraş. "Bunicul şi doi dintre nepoţii acestuia au murit în accident. Soţia bărbatului, fiica acestuia şi încă un minor au supravieţuit, dar sunt în stare gravă, internaţi într-un spital din Spania. Din câte ştim aici, pe plan local, tatăl copiilor se afla în Spania şi îşi aştepta familia. Când a aflat ce s-a întâmplat, acesta a avut nevoie de îngrijirea medicilor", a spus primarul. Potrivit acestuia, familia este stabilită în Spania de mai multă vreme, iar în Oţelu Roşu mai aveau două rude, fraţi ai bunicului care a murit în accident.
În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa doi copii de şase, respectiv opt ani, şi bunicul acestora, în vârstă de 57 de ani, iar ceilalţi trei membri ai familiei au fost grav răniţi. Accidentul s-a petrecut luni, în jurul orei 16.30, în regiunea spaniolă Navarra. Cei şase cetăţeni români, rezidenţi în Pamplona, se aflau în acelaşi autovehicul şi se întorceau din vacanţă.
În ceea ce priveşte cauza producerii accidentului, există indicii că şoferul, în încercarea de a evita un alt autovehicul, a schimbat direcţia de mers, lovind violent un copac.
Senatul a extins amnistierea fiscală la toţi bugetarii
Plenul Senatului a extins amnistierea fiscală de la personalul din învăţâmânt la toţi bugetarii care au obţinut venituri de natură salarială constatate a fi nelegale prin rapoartele Curţii de Conturi sau alte instituţii de control, aceştia fiind exoneraţi de la restituirea sumelor. Senatorii au adoptat în plen un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea iniţial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar. Amendamentul propus de Comisia pentru muncă a făcut ca Guvernul să-şi schimbe poziţia iniţială, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prezentă la dezbateri, a susţinut propunerea legislativă, menţionând că măsura ar fi o reparaţie pentru bugetari. Plumb a evitat să precizeze în cadrul dezbaterilor care este impactul bugetar al iniţiativei legislative.
Iniţiativa a fost adoptată cu 122 de voturi ”pentru” şi două abţineri, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaţilor.
Temperaturi agreabile, în primele două luni ale toamnei
Vremea se va menţine agreabilă, inclusiv pe litoral, cel puţin în primele două luni de toamnă, şi nu se estimează un excedent de precipitaţii, acest lucru putând fi posibil abia în a doua jumătate a lunii noiembrie, a declarat, ieri, directorul executiv de la ANM, Florinela Georgescu. "Putem face câteva speculaţii, în primul rând în privinţa regimului de temperatură, care pare a rămâne peste normă în septembrie şi octombrie, în partea de sud-est a ţării, ceea ce am putea interpreta că, cel puţin în primele două decade, vremea se va menţine agreabilă chiar şi în zona litoralului, unde, fără să mai fie temperaturi de vară nici în aer, nici în apa mării, mai sunt totuşi zile destul de agreabile. Deci vor fi zile de toamnă foarte plăcute", a declarat Florinela Georgescu. Directorul exectiv ANM a mai spus că, din punct de vedere al regimului de precipitaţii, în lunile septembrie şi octombrie, nu este aşteptat "un excedent deosebit", ci pare a se menţine deficitul în partea de sud-est a ţării. "În luna noiembrie, care este încă destul de departe, deocamdată estimările arată un excedent de precipitaţii în partea de nord şi de centru a teritoriului, unde temperaturile să fie sub normal. Acest semnal, care este destul de îndepărtat, poate fi, tot aşa, la nivel speculativ, interpretat ca semnalul apariţiei primelor manifestări de iarnă. Este foarte posibil să apară, la sfârşitul lunii octombrie, în luna noiembrie, unele manifestări de iarnă fără să aibă forţa chiar din mijlocul iernii. Dar sunt situaţii care au mai fost şi anii trecuţi. Este suficient să ne gândim la anul trecut, când prima ninsoare a apărut pe 15 septembrie, este adevărat că la munte", a mai spus Georgescu.
Traseismul a intrat în vigoare
Aleşii locali care îşi vor schimba formaţiunea, în termenul de 45 de zile prevăzut de OUG care permite migraţia aleşilor locali, o vor putea face o singură dată, ordonanţa prevăzând şi că opţiunea este pentru partid, organizaţie a minorităţilor naţionale sau statut de independent. Aceste prevederi apar în forma OUG publicată ieri în Monitorul Oficial şi nu erau prevăzute în proiectul iniţial. Proiectul legii de aprobare a OUG a ajuns şi la Senat, prima Cameră sesizată pentru dezbaterea actului normativ.
Secretarul general al Senatului, Ion Vărgău, a declarat, ieri, că actul normativ a fost înregistrat la Secretariatul general al instituţiei, urmând să intre în parcursul legislativ. Astfel, proiectul legii de aprobare a OUG va fi înscris pe ordinea de zi a Biroului Permanent, care îl va distribui spre dezbatere comisiilor de specialitate, acestea urmând să elaboreze raportul ce va fi supus ulterior votului plenului. După votul în plenul Senatului, actul normativ va fi transmis Camerei Deputaţilor, care are competenţă decizională.
Ordonanţa de urgenţă se consideră intrată în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, fiind îndeplinită şi prevederea de depunere la Camera competentă.
România trimite militari în Ucraina
România va trimite 14 militari la un exerciţiu multinaţional în Ucraina. În perioada 3 - 5 septembrie, se desfăşoară, în Ucraina, exerciţiul multinaţional "Blonde Avalanche 2014", la care vor participa şi 14 militari romani din Brigada 10 Geniu "Dunărea de Jos", informează MApN.
Ediţia 2014 se va desfăşura în localităţile Starici şi Vinogradiv şi are ca scop instruirea personalului Batalionului multinaţional de geniu pentru executarea unor misiuni specifice de limitare şi înlăturare a consecinţelor calamitaţilor naturale, în bazinul raului Tisa. Din cele 11 ediţii precedente, "Blonde Avalanche" a fost desfăşurat pe teritoriul României în 2004, la Vinţu de Jos, jud. Alba, în 2008, la Martineşti, jud. Cluj, şi la Brăila, în 2012.
Exerciţiul se desfăşoară anual, în baza Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Batalionului multinaţional de geniu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
