MOZAIC STIRI NATIONALE: A murit ultimul mogul liber
Patriciu a înfiinţat la începutul lui 1990 prima firmă privată din România, denumită Alpha Construcţii şi Investiţii Imobiliare. Absolvent al Institutului de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti în 1975, decizia lui Patriciu a fost ca prima lui firmă să activeze în domeniul proiectării. Patriciu acumulase o vastă experienţă în domeniul imobiliar înainte de 1989, realizând multe proiecte în Emiratele Arabe Unite. Revenit în ţară imediat după Revoluţie, Dinu Patriciu a intrat imediat şi în politică, devenind în 1990 membru fondator al PNL.
În anul 1998, Patriciu a cumpărat compania Rompetrol, pe care a vândut-o în 2007 către compania kazahă de stat KazMunayGas, care a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru 75% din acţiuni. Rompetrol a fost şi a rămas încă cea mai mare afacere privată vândută vreodată de un antreprenor român.
Două afaceri care au prăbuşit un imperiu
După ieşirea din acţionariatul Rompetrol, Patriciu anunţa că se va axa pe activităţi pe piaţa imobiliară europeană, mass media şi alte proiecte din zona sectorului energetic. El se afla, în anul 2008, pe poziţia 462 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume realizat de revista americană Forbes, cu o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari, şi era, totodată, cel mai bogat român. Patru ani mai târziu, Patriciu coborâse pe locul 854, cu o avere estimată de Forbes la 1,5 miliarde de dolari. În 2013, Dinu Patriciu a părăsit topul, singurul român prezent printre cei mai bogaţi oameni din lume fiind Ioan Niculae, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari.
Averea omului de afaceri a scăzut în ultimii ani din cauza unor investiţii care s-au dovedit neinspirate. Cel mai răsunător eşec a fost cel al lanţului de retail Mic.ro. Datoriile reţelei, la bănci şi furnizori, depăşeau 700 de milioane de lei în 2012.
Nici afacerile din presă ale lui Dinu Patriciu nu au avut mai mult succes. Trustul Adevărul Holding, înfiinţat în toamna anului 2006 de Dinu Patriciu, imediat după achiziţia ziarului Adevărul, a intrat la rândul lui în insolvenţă în 2012.
Averea urmaşilor ar putea fi pusă sub sechestru
În ultimii ani, Dinu Patriciu a fost implicat mai mult în procese decât în afaceri şi politică. În momentul morţii sale, omul de afaceri avea trei dosare pe rolul unor instanţe şi un alt dosar aflat în fază de anchetă.
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti se află dosarul Rompetrol, în care Dinu Patriciu este acuzat, printre altele, de delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital. Următorul termen de judecată din acest proces va avea loc în 2 septembrie. În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa va constata încetarea procesului penal, dar, pe de altă parte, în ipoteza în care judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti vor constata că statul român a fost prejudiciat în urma acţiunilor omului de afaceri, poate fi dispusă confiscarea extinsă. În acest caz, o parte din averea lui Dinu Patriciu, care le va reveni urmaşilor săi, va fi pusă sub sechestru.
Pe lângă acest dosar penal, el mai are alte două cauze, în care urma să se judece cu soţia sa, Dana Patriciu. Unul dintre ele, în care soţia sa a cerut partajarea averii şi o jumătate din totalul acesteia, se află la Judecătoria Sectorului 1.
Patriciu a pierdut în 2013 un proces cu preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului l-a dat în judecată pe Patriciu pentru "minciună şi trucarea unor filmări", după mediatizarea în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009 a unor imagini în care preşedintele părea că loveşte un copil la un miting electoral din 2004.
În ultimii ani, sănătatea lui Dinu Patriciu începuse să se şubrezească, pe fondul unor probleme hepatice. Medicul curant al lui Dinu Patriciu, Mihai Voiculescu, spune că omul de afaceri a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat.
Dacă tot se apropie campania electorală,BOR somează Guvernul să amâne legea cimitirelor private
Sfântul Sinod solicită Parlamentului şi Guvernului să amâne intrarea în vigoare a legii privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, "act normativ deficitar şi ambiguu, cu o principală motivaţie: crearea cimitirelor private, fără reglementarea problemelor generate de acesta".
"Sfântul Sinod a luat act cu îngrijorare de adoptarea Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, act normativ deficitar şi ambiguu în multe privinţe, având ca principală motivaţie crearea cadrului legislativ pentru înfiinţarea de cimitire private, de către operatori economici, dar care nu reglementează corespunzător problemele generate prin noutăţile aduse. De aceea, Sfântul Sinod solicită Guvernului şi Parlamentului României să amâne intrarea în vigoare a acestei legi în vederea modificării şi completării acestui act normativ", a precizat instituţia.
Legea 102/2014 prevede printre altele că oricine are dreptul la o înmormântare decentă şi la aducerea ultimului omagiu la locul de veci al decedatului. La stabilirea locului de veci şi organizarea serviciilor funerare, persoanele în drept şi prestatorii serviciilor funerare sunt obligaţi să colaboreze între ei, să ţină cont de voinţa exprimată pe timpul vieţii de către defunct sau, în lipsa acesteia, vor ţine seama de apartenenţa religioasă a defunctului. Potrivit legii, înmormântarea poate fi religioasă sau laică.
Oficial: Elena Udrea, candidatul PMP la Cotroceni
Elena Udrea este candidatul PMP pentru alegerile prezidenţiale, au decis ieri reprezentanţii PMP reuniţi în Colegiul Naţional, fiind doar un vot împotriva acestei candidaturi aparţinând europarlamentarului Cristian Preda. Udrea a precizat, după şedinţă, că şeful campaniei sale va fi Eugen Tomac şi că de azi începe strângerea de semnături. Ea a mai spus că este singura care îl poate bate pe Victor Ponta în cursa pentru Palatul Cotroceni. De asemenea, Elena Udrea a precizat că îi va cere preşedintelui Traian Băsescu să o susţină în "competiţia grea" pentru Cotroceni. Ea a mai spus că este omul politic care "poate duce mai departe steagul pe care Traian Băsescu l-a ridicat în România".
Pensionarii care au restituit banii primiţi ilegal, fluieră a pagubă
Sumele provenite din debitele deja recuperate de la pensionari, care au primit bani necuveniţi din vina funcţionarilor, nu vor fi restituite, se arată în proiectul de lege privind amnistierea fiscală a pensionarilor.
Executivul a aprobat, în şedinţa de ieri, proiectele de lege privind amnistierea fiscală a pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor, acte normative care vor fi transmise Parlamentului spre adoptare. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat, la începutul şedinţei, că persoanele care au depus documente false pentru a obţine pensie nu vor beneficia de amnistia fiscală. "Se scutesc toţi pensionarii care sunt în sistemul de pensii până la data intrării în vigoare a legii, care va fi fixată de Parlament. Pe cine nu scutim de la plată sunt pensionarii cărora li s-au stabilit debite pentru că au prezentat fie declaraţii false, fie documente false", a precizat ministrul. Ulterior, la finalul şedinţei, ministrul a precizat că nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate.
Mihail Vlasov va sta în arest la domiciliu încă 60 de zile
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a stabilit, ieri, că fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihail Vlasov va mai sta în arest la domiciliu încă 60 de zile, decizia putând fi contestată de avocaţii acestuia, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Mihail Vlasov ceruse în instanţă schimbarea locului în care execută arestul la domiciliu, însă această solicitare a fost respinsă, ca nefondată.
În 9 aprilie, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că Mihail Vlasov, suspendat la acel moment din funcţia de preşedinte al CCIR, a fost trimis în judecată, pentru trafic de influenţă, într-un dosar în care a fost prins în flagrant primind 200.000 de euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Curtea de Apel Bucureşti a constatat, la 11 aprilie, că este legală şi temeinică măsura arestului preventiv în cazul lui Vlasov. Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care a decis ulterior, definitiv, ca preşedintele suspendat al CCIR să fie judecat în arest la domiciliu. Vlasov era în arest preventiv din 19 martie.
Mihail Vlasov mai este urmărit penal pentru şantaj, într-un dosar în care este cercetată şi fiica sa Vanda Vlasov. Mihail Vlasov l-ar fi ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, spunându-i "că nu este bine ce face" şi că nu ar vrea "să sufere şi copiii altuia".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
