MOZAIC STIRI NATIONALE: Ministrul Justiţiei, prins cu minciuna
Două documente obţinute de hotnews.ro arată că ministrul Justiţei, Robert Cazanciuc, a minţit cand a negat ferm că ar fi propus-o pe Elisabeta Ponea la o funcţie de conducere în DNA. O adresă semnată de ministrul justiţiei dovedeşte că Robert Cazaniuc a trimis la CSM, în septembrie 2013, propunerea că Elisabeta Ponea să fie numită în funcţia de şef al Direcţiei Judiciare din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Robert Cazaniuc se baza, cel mai probabil, pe faptul că propunerea transmisă pe data de 4 septembrie 2013 n-a fost înregistrată oficial la CSM, scrie hotnews.
Proba a fost obţinută în aprilie 2014, după ce ministrul justiţiei a negat la TVR că a propus-o pe Ponea. Cazanciuc a negat, din nou, pe data de 3 iulie că ar fi propus-o pe Ponea într-o funcţie de conducere la DNA. "Am spus corect la TVR. Potrivit legii, ministrul Justiţiei face propunerile preşedintelui României. Propunerile mele sunt propunerile aflate acum în funcţie. În cadrul procedurii de selecţie a fost şi doamna Ponea, dar propunerile au fost altele", a spus Cazanciuc.
Elisabeta Ponea este soţia şefului IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, acuzat de cumpărare de influenţa în dosarul Duicu. Procurorii anticorupţie l-au trimis, luni, în judecată pe fostul şef al CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, acuzat, între altele, de trafic de influenţa în favoarea soţilor Ponea.
După cum reiese dintr-o serie de interceptări telefonice, baronul PSD, Adrian Duicu, făcea demersuri pe langă oameni influenţi din Guvernul Ponta încă din aprilie 2013 pentru a obţine promovarea soţilor Ponea în funcţii de conducere la Bucureşti. Lui Ştefan Ponea i-a promis funcţia de adjunct al Direcţiei de Ordine Publică în cadrul Ministerului de Interne. Duicu se lăuda în discuţiile cu Ponea că premierul Victor Ponta l-a chemat pe şeful IGP, Petre Toba, la guvern pentru a se întalni cu baronul PSD.
Cate studii clinice se fac în Romania
Numărul de studii clinice în România este de 1.554, mai mic decât în multe ţări din Europa, în ele fiind incluşi zeci de mii de pacienţi, potrivit datelor prezentate de Asociaţia Română a Producătorilor Români de Medicamente (ARPIM).
La nivel modial, se fac 170.000 de studii clinice, cele mai multe în SUA (78.876) şi Europa (47.693). În România sunt în desfăşurare 1.554 studii clinice, potrivit reprezentanţilor ARPIM. În România, într-un studiu clinic sunt înscrişi între 10 şi 100 de pacienţi. Pentru a putea începe, un studiu clinic are nevoie de aprobarea a două foruri naţionale: Agenţia Naţională a Medicamentului şi Comisia Naţională de Etică.
Studiile se fac în principal în ţările dezvoltate deoarece condiţiile de desfăşurare sunt foarte stricte şi implică o pregatire specială pentru medici şi foarte multă seriozitate din partea pacienţilor. Majoritatea companiilor farmaceutice preferă să desfăşoare studii clinice în ţări cu sisteme medicale foarte bine puse la punct, au explicat reprezentanţii ARPIM.
"Cobaii" sunt remuneraţi
Studiul clinic este un proiect de cercetare care urmăreşte să dovedescă eficacitatea şi siguranţa unor viitoare medicamente. Într-o primă fază, cercetarea noilor produse se desfăşoară în laboratoare şi eventual pe animale. Apoi studiile sunt continuate pe voluntari, oameni sănătoşi, pentru ca în final noile molecule să fie testate pe pacienţii cu boala pentru care a fost realizat medicamentul respectiv. Studiile clinice se desfăşoară numai în unităţi acreditate pentru cercetare medicală, respectiv spitale, universităţi, cabinete sau clinici. Pot fi sponsori ai cercetărilor medicale universităţile, spitalele, medicii, clinica de cercetare şi compania farmaceutică. Orice pacient acceptat în studiu se poate retrage fără nicio problemă, nefiind obligat să participe la toate etapele cercetării.
Pacienţii incluşi în studiu vor beneficia de un examen medical amănunţit care poate include şi diverse analize medicale. Consimţământul informat al pacientului cuprinde detalii despre studiu şi terapia studiată, incluzând: motivul pentru care se desfăşoară, obiectivul, modul de desfăşurare, perioada de timp, riscurile implicate şi beneficiile aşteptate. Pacienţii vor fi informaţi asupra medicaţiei administrate inclusiv medicaţia tip placebo.
Prima etapă a cercetării poate dura ani, şi nu toate proiectele iniţiale ajung la etapa studiilor cu oameni. Următoarea etapă este un studiu de faza I, în care noul tratament este testat pe un grup restrâns de oameni pentru a determina un interval sigur al dozajului şi felul în care tratamentul este procesat în organism. Iniţial subiecţii sunt persoane sănătoase, care se oferă voluntar pentru înrolarea în studiu. Aceste persoane sunt remunerate pentru participarea la studiu. În faza II, tratamentul studiat este oferit pacienţilor cu boala căreia i se adresează noua terapie - pentru evaluarea siguranţei (şi stabilirea efectelor secundare).
Faza III implică un numar mult mai mare de participanţi, chiar peste 1.000, pentru a confirma eficienţa şi siguranţa, a supraveghea orice efecte secundare şi uneori a compara studiul tratamentului cu alte tratamente comune. În faza IV, tratamentul este testat atât preautorizare cât şi postautorizare, urmărindu-se evaluarea eficacităţii, reacţiile adverse pe termen lung şi farmacocinetică specifică.
Primarii din Franţa refuză înscrierea la şcoală a copiilor romi
Mai puţin de jumătate dintre copiii romi sunt şcolarizaţi în Franţa, în 60 la sută din cazuri din cauza refuzului primarilor de a-i înscrie, denunţă European Roma Rights Centre (ERRC), care a efectuat un studiu pe un eşantion format din 118 români. Această excludere are loc în timp ce şcoala este obligatorie pentru toţi copiii cu vârste cuprinse între şase şi 16 ani şi este o "încălcare directă a obligaţiilor naţionale şi internaţionale ale Franţei", apreciază Rob Kushen, preşedintele consiliului de administraţie al ERRC. "Acest lucru pune în pericol viitorul acestor copii, le diminuează posibilităţile de acces la locurile de muncă şi agravează excluderea socială acestor comunităţi de romi", adaugă el.
Organizaţia cere anchetarea tuturor acestor cazuri de refuz de înscriere a romilor la şcoală, sancţionarea primarilor şi furnizarea de informaţii comunităţilor de romi în beneficiul interesului superior al copilului.
Studiul ERRC subliniază în plus că patru din cinci persoane intervievate au fost expulzate din taberele în care se instalaseră.
Fostul ministru Mihai Tănăsescu, audiat la DNA
Fostul ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu s-a prezentat ieri la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul de corupţie privind achiziţiile IT din mai multe ministere. Până în prezent, în acest dosar au fost audiaţi ca martori senatorul Şerban Mihăilescu, fost şef al Secretariatului General al Guvernului, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, deputatul PSD Eugen Bejinariu, actualul secretar general al Guvernului, Ion Moraru, fostul şef al Microsoft România Sorin Eftene şi fostul secretar de stat Ioan Cordoş.
În cauză DNA a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu. DNA face cercetări şi privind mari sume de bani primite ca mită de oficiali români în schimbul acordării companiei EADS Deutschland GmbH Germania, în anul 2004, a contractului privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF), în valoare de 534 milioane euro, extins în anul 2009 cu 200 milioane euro.
Europarlamentar PNL, interceptat în dosarul baronului Duicu
Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, liberalul Cristian Buşoi, a fost interceptat în dosarul Duicu. Baronul PSD a discutat cu Buşoi despre fondurile alocate pentru judeţul Mehedinţi pentru servicii paraclinice. La rectificare, Mehedinţiul a primit o sumă importantă de bani.
Astfel, la data de 3 noiembrie 2013, între momentul adoptării ordonanţei de urgenţă privind rectificare bugetară şi momentul redistribuii bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Duicu, aflat la Bucureşti, s-a întâlnit cu Buşoi (n.r. - în prezent europarlamentar PNL), unde cei doi au discutat în legătură cu fondurile ce aveau să fie alocate judeţului Mehedinţi pentru servicii paraclinice.
La data de 7 noiembrie 2013, CNAS a aprobat pentru casa judeţeană de asigurări de sănătate Mehedinţi o sumă suplimentară de 795.840 de lei. Aceasta în condiţiile în care judeţul Mehedinţi are doar 1,21% din numărul de asiguraţi de la nivel naţional. În cifre absolute suma alocată judeţului Mehedinţi a fost depăşită doar de cea alocată municipiului Bucureşti
Vasile Cepoi, numit la conducerea Comisiei de Acreditare a Spitalelor
Premierul Victor Ponta l-a numit, ieri, pe consilierul său Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătăţii, în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, cu rang de secretar de stat. Ca urmare a noii funcţii, Cepoi a fost eliberat din postul de consilier de stat în Cancelaria premierului.
Vasile Cepoi a demisionat din postul de ministru al Sănătăţii la începutul lunii octombrie 2012, după ce a fost acuzat de Agenţia Naţională de Integritate de conflict de interese, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, precum şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, în calitate de fost director al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. Imediat după demisie, Cepoi a fost numit consilier al premierului Victor Ponta, fiind împuternicit să coordoneze activitatea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
De același autor
