Jurnalism cetatenesc

500 de ani de existenta documentara a satului Muncelu

Ziarul de Vrancea
7 ian 2008 9761 vizualizări
Toponimul «muncel» este foarte des întilnit în întreaga tara...

"Satul Muncelu este localitate componenta a comunei Straoane, judetul Vrancea, alaturi de satele Straoane de Jos, Straoane de Sus, Repedea, Valeni si Talapan. Toponimul «muncel» este foarte des intilnit in intreaga tara, mai ales in regiunile de deal si de munte. Denumirea vine din limba latina si desemneaza un munte mai mic, un deal. Satul este situat deoparte si de alta a soselei judetene Tisita -Soveja, in partea de Nord-Vest a comunei, in partea ei cea mai inalta.

în ultimele decenii s-a adoptat pe o scara relativ larga denumirea Muncelu, desi in trecut satul se numea Muncel. Populatia mai in virsta din comuna Straoane si din satele din jur foloseste vechea denumire.

Muncelu a devenit mai cunoscut in judetul nostru Putna si apoi Vrancea, dar si in intreaga tara, mai ales pentru iubitorii si cunoscatorii istoriei, dupa primul razboi mondial. Aici s-a desfasurat una dintre marile batalii din razboiul pentru intregirea neamului, in august -septembrie 1917. Celebritatea Muncelului este legata si de faptul ca in zona a cazut eroic Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu. în cinstea si amintirea ei s-a ridicat un monument in marginea soselei, in locul cel mai inalt al dealului Muncel, pentru ca trecatorii sa-l poata vedea si pentru a aduce un pios omagiu celei care a fost comparata cu Ioana d\'Arc. Rar se intimpla ca vechimea unei localitati sa corespunda cu atestarea ei documentara. De obicei, localitatile sint mult mai vechi, «certificatul de nastere» primindu-l in momentul cind s-a intocmit vreun document in care se pomeneste de localitatea respectiva. Se prea poate sa mai fi existat documente si mai vechi, dar care nu s-au pastrat datorita vicisitudinulor timpurilor. Se adauga faptul ca oamenii in trecut, dar din pacate si astazi, nu dadeau o mare importanta scrisului, nu erau preocupati sa lase urmasilor amintirea faptelor petrecute. «Certificatul de nastere» a satului Muncelu este un document din 1507, din vremea domnitorului Moldovei Bogdan al III-lea (1504-1517), urmasul la tron a lui Stefan cel Mare. în acel an, Bogdan Voievod «da o carte prin care intareste boierului Dragomir Munceleanu, satu Muncelu pe Zabraut, cumparat de la Dragalina, fata Nastasiei, nepoata lui Nan Cluceru». în anul urmator, 1508, Bogdan Voda emite ispisocul «in carile sa cuprinda ca Dragalina, fata Nastasiei, nepoata lui Nan Cluceru a vindut tot satul Muncelu di pi Zabrautu ci a avut dupa drept uricul mosi-sau Nan Cluceru, lui Dragomir Munceleanu in care zici sa i se urmezi stapinirea dupa vechile hotara, iar altile samne nu pomeneste, decit nume pi Zabrautu». Faptul ca in document se mentioneaza in mod special ca Dragalina «vinde tot satul Muncelu», ne duce la ideea ca satul era destul de mare pentru vremea aceea, subintelegindu-se ca putea sa vinda o parte din sat, practica foarte raspindita in Evul Mediu. Daca satul era destul de mare, aceasta presupune ca era si mai vechi. Daca se admite ca o generatie succede alteia la aproximativ 25 ani, aceasta inseamna ca Nan Cluceru a trait in prima jumatate a secolului al XV -lea (1401-1500). Mosia satului, precizeaza actul de vinzare -cumparare, se intindea pina la apa Zabrauti, adica era mult mai mare decit astazi, cind este delimitata de Zabraucior, piriu afluent al primului.

Satul Muncelu, ca majoritatea satelor din aceasta zona, a fost sat de razesi, oameni liberi cu proprietati, nedependenti de boieri, domnitor sau manastiri. Acest fapt este atestat de documentele din secolele care au urmat. Razboiul mondial va aduce Muncelului celebritate dar si moarte, distrugere. Aflat pe linia frontului stabilizat in sudul Moldovei in 1917, satul va fi parasit de locuitorii sai care se refugiaza spre nordul judetului Putna, la Sascut, Orbeni, Parava si peste Siret. Au fost lasate gospodariile si tot avutul, salvind intr-o caruta lucruri de prima necesitate impreuna cu batrinii si copiii. Satul a fost mistuit de incendiu in ziua de 20 august 1917. în zilele urmatoare, atacurile si contraatacurile desfasurate pe teritoriul satului, au facut ca Muncelu sa intre in cartea de aur a gloriei celor care au luptat de-a lungul riului Susita, numita pe drept «Marna romanilor». Un numar de 27 tineri munceleni au murit in alte locuri cu unitatile armatei romane pentru apararea pamintului stramosesc. Se adauga cei care au murit in spatele frontului, rapusi de epidemii si foame. în luptele de la Muncelu, trupele romane au pierdut 35 ofiteri si circa 2700 ostasi. Doi ani mai tirziu, dupa terminarea razboiului, in cadrul pelerinajului national organizat la 30-31 august 1919, in zona bataliei de la Muncelu si la mormintul Ecaterinei Teodoroiu pe dealul Secu, in valea Glodului, s-a hotarit reinhumarea ramasitelor pamintesti pe meleagurile natale gorjene. Aceasta s-a intimplat 2 ani mai tirziu. Satele in ruina Muncelu, Straoane de Sus, Straoane de Jos, Crucea de Sus, Orasul Panciu, Crucea de Jos, Satul Nou au fost martore ale trecerii cortegiului solemn, purtind pe afetul de tun cosciugul Catalinei, acoperit cu tricolor, in ziua de 5 iunie 1921. Peste 17 ani, in 1938, in sens invers, spre Mausoleul de la Marasti, trecea tot pe afet de tun, generalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei a II-a romane, cel mai merituos general roman in Marele Razboi, cel care devenise un mit in primii ani dupa razboi datorita povestirilor subordonatilor sai despre modul cum i-a condus in lupte. în 1921, in timpul guvernarii Averescu, se legifereaza reforma agrara. Taranii fara de pamint din Muncelu, participanti la razboi, vaduvele si orfanii de razboi au primit loturi de pamint la Gavane, linga Marasesti. Au mai fost construite case - tip de catre stat. Dupa razboi se infiinteaza scoala primara pentru clasele I-II, copiii de a III-a si a IV-a urmind cursurile la Straoane de Sus. începind cu 1948-1949 la Muncelu a existat scoala primara de sine statatoare. Numarul anilor de invatamint a crescut treptat, astfel ca in 1963 au fost primii absolventi ai clasei a VII-a, iar in anul scolar \'63-\'64 s-a generalizat invatamintul de 8 clase. Din punct de vedere administrativ, satul Muncelu a facut parte din comuna Straoane de Sus, impreuna cu Varnita si catunul Talapan. Exceptii sint anii 1931 si 1950-1956, cind Muncelu a fost comuna impreuna cu satele Varnita si Talapan. începind cu anul 1968, cind s-a facut o noua impartire administrativ - teritoriala, s-a creat comuna Straoane, formata din satele Straoane, Muncelu, Repedea, Valeni si Talapan. Din fiii satului care au devenit personalitati la nivel national mentionam pe Valerian Zaharia, episcop de Oradea si profesorul universitar Gheorghe Alexianu. Valerian Zaharia s-a nascut la Muncelu in 1905. A fost licentiat al facultatilor de teologie si de litere din Bucuresti. A indeplinit functiile de inspector al manastirilor din tara si inspector in Ministerul Cultelor, apoi a fost numit episcop de Oradea. Gheorghe Alexianu s-a nascut la Muncelu, tatal sau fiind administratorul mosiei ce apartinea unui mare proprietar care cumparase aici padure si teren arabil. Cursul primar l-a urmat la Straoane de Sus, iar cursul secundar la Liceul Unirea din Focsani. Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Drept din Bucuresti unde a inceput cariera universitara. Dupa obtinerea doctoratului a profesat la Universitatea din Cernauti. A fost o distinsa personalitate in stiintele juridice, recunoscut in tara si peste hotare. Nu s-a atasat nici unui partid politic. în 1941 a fost numit guvernator al Transnistriei, teritoriu primit de Rominia in administrare, pentru a compensa pierderea Nord-Vestului Transilvaniei in august 1940. Aceasta functie i-a fost fatala, pentru ca dupa razboiul pierdut in est a fost judecat si condamnat la moarte de asa-zisul Tribunal al Poporului infiintat de conducerea comunista a tarii. A fost executat la 1 iunie 1946 in acelasi timp cu maresalul Ion Antonescu si cu Mihai Antonescu - omul numarul doi in stat in timpul guvernarii antonesciene. La 500 de ani de atestare documentara, Muncelu pastreaza si astazi amintirea nepieritoare a faptelor glorioase carora le-a fost martor. Alaturi de Paulestii din Vrancea arhaica, care sarbatoresc tot in acest an jumatate de mileniu, el sta marturie peste timp a statorniciei oamenilor pe care vremea n-a putut sa-i piarda."


Adafini Mihail,

profesor de istorie


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
VOINEAG NECULAI, acum 2977 zile, 15 ore, 55 minute, 15 secunde
D-le PROFESOR, daca aveti amabilitatea si placerea as dori sa-mi dati un semn!M-am nascut in Muncelu in 1959. locuiesc in Suceava, dar am multe neclaritati atat despre vremurile trecute cat si citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.