Jurnalism cetatenesc

Balena albastră - personalizarea depresiei

Ziarul de Vrancea
20 apr 2017 825 vizualizări
În ultima perioadă a devenit intens mediatizată știrea despre “Balena Albastră” în care participanții trebuie să efectueze diferite sarcini sau „provocări” pe parcursul a 50 de zile, sub îndrumarea unui administrator, culminând cu sinuciderea. Ce anume îi îndeamnă pe aceștia să se lase “îndrumați” de o persoană necunoscută? Mai nou, se pune pe seama jocului orice sinucidere sau tentativă de sinucidere din rândul adolescenților, deși autoritățile din mai multe state au infirmat că ar exista legături de cauzalitate între acestea.

Un lucru este cert: depresia la adolescenți este în creștere într-un ritm alarmant.

„Balena albastră” a devenit un fenomen social extrem de grav care scoate în evidenţă problemele de comunicare şi cele relaţionale dintre părinţi şi copii. Sunt foarte puțini părinți dispuși să iși asume eșecul parental, faptul că “cei 7 ani de acasă” au fost lipsiți de afecțiune, ințelegere, sprijin, repere morale solide pentru copiii lor. Sau au lipsit cu desăvârșire... Am auzit de multe ori tați spunând mamelor: “E fată! e datoria ta(!) să te ocupi de ea! Dacă ar fi fost băiat, îl educam eu” sau “eu te-am făcut, eu te omor!” Ce dureroase sunt aceste cuvinte pentru copii!... Ce urme adânci lasă în sufletele lor!... De cele mai multe ori părinţii nu ştiu să comunice cu copiii. Pe acest fond, copiii îşi găsesc refugiu în alte părţi, de multe ori online. Așteptările nerealiste sociale, familiale, școlare crează un puternic sentiment de respingere și duc la depresie. Copiii se simt stresați și confuzi. Sunt bombardați cu mesaje contradictorii din partea părinților, prietenilor, a societății. Copiii au nevoie de îndrumare din partea adulților mai mult decât oricând pentru a înțelege toate schimbările emoționale și fizice pe care le experimentează.

Sondajele recente indică faptul că mai puțin de unul din cinci adolescenți suferă de depresie clinică. Depresia poate lua mai multe forme, inclusiv tulburarea bipolară (numită în mod oficial psihoza maniaco-depresivă), care constă în perioade de euforie și depresie alternante. Pentru a evita sentimentele de depresie, adolescenții experimentează droguri sau alcool, promiscuitate sexuală, își exprimă depresia printr-un comportament ostil, agresiv, autodistructiv. Dar astfel de comportamente duc doar la noi probleme, niveluri mai profunde ale depresiei, relații defectuoase cu prietenii, familia, profesorii.

Pericolul sinuciderii în rândul adolescenților

În fiecare an, aproape 5.000 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani se sinucid. Rata de sinucidere pentru această grupă de vârstă aproape s-a triplat din 1960, fiind a treia cauză de deces în rândul adolescenților, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Uneori adolescenții se simt atât de deprimați încât se gândesc la sinucidere. Adolescenții cu tentative de sinucidere percep o situație temporară ca pe o problemă permanentă, cu alte cuvinte : “fac din țânțar armăsar”.

Patru din cinci adolescenți cu tentative de suicid au dat avertismente clare.

amenințări de sinucidere, directe și indirecte;

obsesii legate de moarte;

poezii, eseuri și desene care se referă la moarte;

schimbare dramatică în personalitate sau aspect;

comportament irațional, bizar;

sentiment copleșitor de vinovăție, rușine sau de respingere;

comportamente modificate in legatură cu masa și somnul;

scădere drastică a performanțelor școlare.

Atunci când adolescentul deprimat recunoaște nevoia de ajutor, el a făcut un pas important spre recuperare. Cu toate acestea, puțini adolescenți coștinetizează și caută ajutor pe cont propriu. Ei au nevoie de încurajare de la prieteni și de sprijin din partea adulților. Când adolescenții sunt deprimați le greu să creadă că perspectivele lor pot îmbunătăți. Dar un tratament profesionist poate avea un impact dramatic asupra vieții lor. Acesta îi poate pune din nou pe drumul cel bun și le aduce speranță pentru viitor.

Unele dintre cele mai comune și eficiente metode de a trata depresia la copii și adolescenți sunt:

Psihoterapia oferă adolescenților oportunitatea de a explora evenimente și sentimente care sunt dureroase sau deranjante pentru ei. Psihoterapia îi învață de asemenea cum să facă față acestor sentimente.

Terapia cognitiv-comportamentală ajută adolescenții să iși schimbe tiparele negative de gândire și comportament.

Terapia interpersonală se concentrează pe modul de a dezvolta relații benefice acasă, la școală, în cercul de prieteni.

Carmen Dobre, psiholog


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.