VIDEO!!! O familie de bufniţe şi-a făcut casă în curtea Bibliotecii Judeţene
Este a doua iarnă pe care o familie de ciufi de pădure, din familia bufniţelor, şi-a petrecut-o în copacii din curtea Bibliotecii Judeţene “Duiliu Zamfirescu” din Focşani. Păsările, care stau neclintite cat e ziua de lungă, nu par să fie deranjate de zgomotele urbane, de oamenii care intră zilnic în curtea instituţiei, dar nici de privirile curioase ale cititorilor care urcă pană la etajul bibliotecii pentru a admira păsările de aproape. “Au venit din 2014, cand ne-am mutat în sediul nou şi practic ne-au însoţit pe perioada mutării iar de atunci sunt nedespărţite. În fiecare dimineaţă m-am obişnuit să mă uit după ele să văd dacă sunt toate. Ele sunt simbolul înţelepciunii. Sunt nişte bufniţe atipice: sunt bufniţele care însoţesc lectura şi sperăm noi să ne poarte noroc şi să avem caţi mai mulţi cititori”, a precizat Claudia Hanganu, bibliotecar în cadrul Bibliotecii Judeţene.
“Ciufulitele” atrag cititorii la bibliotecă
Păsările, care trăiesc în cuiburi construite în crengile sau scorburile copacilor din curtea instituţiei sunt considerate aducătoare de noroc, în ciuda superstiţiilor din popor potrivit cărora bufniţa prevesteşte răul. “Ele vin la sfarşitul toamnei spre iarnă, atunci cand vine frigul şi îşi găsesc aici un adăpost potrivit, credem noi. Ne-am mirat la început, a fost o rumoare cumva. Faptul că şi utilizatorii noştri au fost foarte încantaţi să le vadă, le-au văzut atat de aproape, iar unii vin la etaj şi le admiră şi mai de aproape, pentru noi este un lucru bun pentru că ne crează imagine “, a precizat directorul Bibliotecii Judeţene, Teodora Fîntînaru.
Bufniţele “înţelepte” vanează şoareci “de… bibliotecă”
Ciuful de pădure (Asio otus) este o pasăre răpitoare de noapte din familia bufniţelor (Strigidae), ordinul strigiformelor (Strigiformes), sedentară, răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord şi America de Nord. Are o mărime de 36 cm (între guguştiuc şi porumbel). Coloritul corpului pe spate este ruginiu-gălbui deschis cu desene cenuşii şi brune, în formă de dungi subţiri, longitudinale; abdomenul roşiatic sau ruginiu-gălbui, amestecat cu alb, cu dungi longitudinale. Ciocul este brun, iar picioarele galben-ruginii. Urechile sunt înalte şi întunecate, faţa este înconjurată cu penaj galben, ochii sunt mari şi aurii. Se hrăneşte cu şoareci în proporţie de 90%, păsări mici. Duce viaţă arboricolă nocturnă. Ziua nu vânează, ci stă aşezată lângă trunchiul vreunui arbore, în caz de pericol înălţându-se şi ridicându-şi urechile. Strigă numai lângă cuib, unde se aude un "hu-uu", dar şi miorlăituri, plesnituri din aripi etc, potrivit wikipedia. În ţara noastră trăiesc aproximativ 10 specii de bufniţe, de la micuţa ciuvică ( Glaucidium passerinum ), de mărimea unei mierle, până la buhă. Acestora li se adaugă striga, huhurezii, ciuful, minuniţa, ciuşul, cucuveaua - un întreg alai de prădători noptatici, mari şi mici, raraeori văzuţi, uneori auziţi, mereu prezenţi, însă, şi activi, unii dintre ei chiar şi în parcurile oraşelor. Specialiştii susţin că retragerea în oraşe a păsărilor are ca explicaţie găsirea mai uşoară a hranei în aceste locuri. (M. VLĂDESCU)
Pe pagina web tv a Ziarului de Vrancea puteţi urmări un film despre frumoasele păsări care trăiesc în copacii din curtea Bibliotecii Judeţene.