Internațional

Cum au influenţat spionii ruşi alegerile din Bulgaria

Ziarul de Vrancea
24 mar 2017 491 vizualizări
Partidul Socialist din Bulgaria, succesor al Partidului Comunist, care pledează pentru relaţii mai bune cu Rusia, a primit, înainte de alegerile prezidenţiale de anul trecut, de la un fost spion al Moscovei, un document secret de stategie pentru a obţine victoria, au declarat cinci foşti şi actuali oficiali de la Sofia pentru Wall Street Journal, cu câteva zile înainte de scrutinul legislativ de duminică.

Sursa strategiei de aproximativ 30 de pagini, interceptată de serviciul bulgar de securitate, era un centru de reflecţie cu legături cu Kremlinul, au afirmat oficialii. Dosarul i-ar fi fost oferit preşedintei Partidului Socialist, Kornelia Ninova, în august, de un fost spion rus aflat pe lista cu sancţiuni a SUA, Leonid Reşetnikov, au spus trei dintre surse. Reşetnikov, care vorbeşte fluent bulgara şi este specialist în situaţia din Balcani, a condus la un moment dat divizia de analiză a Serviciului de Informaţii Externe al Kremlinului, SVR. El a cultivat mult timp relaţiile cu socialiştii şi alţi politicieni bulgari. 
Fostul spion, care ar fi în continuare unul dintre oamenii din umbră din serviciile secrete, a negat că i-ar fi transmis Korneliei Ninova dosarul, spunând că este vorba de o “ficţiune” menită să distrugă relaţiile dintre Sofia şi Moscova. La rândul său, Ninova a negat că ar fi primit o astfel de strategie, susţinând că a discutat cu rusul despre candidatura susţinută de socialişti la preşedinţie, dar că Rumen Radev nu a fost propunerea lui Reşetnikov.
Agenţia Statului pentru Securitate Naţională a obţinut o copie a planului de joc, au afirmat apropiaţi ai anchetei, precizând că unii înalţi oficiali din ţară au putut să citească sau au fost informaţi în legătură cu documentul.
Printre recomandările formulate de centrul de reflecţie erau ordonarea de sondaje săptămânale care să exagereze susţinerea pentru Partidul Socialist. În plus, Moscova sugera ca imaginea candidatul susţinut de socialişti, Rumen Radev, să fie “lustruită” prin promovarea de materiale în presa apropiată Moscovei. Materialele urmau să fie coordonate atent: publicate mai întâi pe bloguri mai puţin cunoscute, înainte de a ajunge în presa centrală, pentru a crea un impact maxim şi a deveni, în final, puncte centrale ale campaniei electorale.

“Moarte Uniunii Europene”

Raportul le-a recomandat socialiştilor şi să pună accent pe dosare „armonizate” cu politica promovată de Kremlin: ridicarea sancţiunilor vizând Rusia, criticarea NATO şi insistarea asupra votului britanicilor de a ieşi din UE. Wall Street Journal nu a putut verifica măsura în care au fost implementate aceste propuneri sau dacă l-au ajutat pe Radev, care a câştigat alegerile cu 59% din voturi. Însă, institute de monitorizare a presei şi analişti politici au remarcat că, în săptămânile de dinainte de alegeri, numărul ştirilor proruse şi antioccidentale a crescut semnificativ. Sute de conturi de pe reţelele de socializare, adesea cu variaţii ale aceluiaşi nume, au amplificat mesajul, postând şi distribuind aceste materiale de mii de ori.
Vasil Velicikov, un fost consilier guvernamental care conduce o companie de analiză a datelor online numită Sensika, afirmă că un mecanism de monitorizare a presei pe care l-a dezvoltat el a detectat o creştere importantă a articolelor antioccidentale ce includ structuri precum “Atac vizându-l pe Putin”, “Moarte Uniunii Europene” şi “NATO este o tumoră”.
Numărul acestor materiale în presa bulgară a crescut de la aproximativ 50 de zi, în vară, la până la 400 pe zi cu două săptămâni înainte de alegeri, a afirmat Velicikov, care a precizat că aceleaşi tendinţe au fost constatate şi pe reţelele de socializare. “Este vorba despre trucuri vechi ale KGB adaptate pentru epoca reţelelor de socializare”, a subliniat expertul. “UE nu ştie cum să răspundă”, a adăugat el.

Sondaje false

O companie bulgară de sondare a opiniei publice, Gallup International, care nu are legături cu gigantul american Gallup Inc., a prezis corect victoria lui Radev în prezidenţiale. Compania, care este dată în judecată de Gallup Inc. pentru că i-a folosit numele fără autorizaţie, a publicat în februarie un sondaj potrivit căruia cetăţenii din patru state membre NATO, inclusiv Bulgaria, ar alege Rusia în locul Alianţei militare pentru a-i apăra dacă sunt atacate. Aceste rezultate contrazic un studiu similar publicat de Gallup Inc cu câteva zile mai devreme, potrivit căruia statele membre NATO din Europa de Est, inclusiv din Bulgaria, consideră Alianţa o garanţie a protecţiei.

Propaganda rusă prinde teren în estul Europei

“Sunt foarte îngrijorat”, a declarat Rosen Pleveneliev, un critic al Kremlinului şi predecesor al lui Radev. “Activitatea rusă în Europa de Est a ajuns la un nou nivel”, a adăugat el. Nici Preşedinţia bulgară, nici Partidul Socialist şi nici Ministerul rus de Externe nu au răspuns apelurilor repetate pentru a comenta raportul. Nu există nimic care să sugereze că Radev a fost la curent cu raportul centrului de reflecţie rus, iar preşedintele nu a comentat acuzaţiile privind influenţa rusă.
Potrivit celor mai recente sondaje, socialiştii şi partidul de centru-dreapta GERB sunt creditaţi cu câte aproximativ 30% din intenţiile de vot înainte de alegerile legislative de duminică. Şansele Partidului Socialist de a forma o coaliţie de guvernare sunt considerate mari, pentru că multe alte partide aflate în cursă sunt proruse.
În mare parte din Europa Centrală şi de Est, unde, în urmă cu mai puţin de 30 de ani oamenii s-au ridicat împotriva dominaţiei sovietice şi s-au orientat spre Occident, Rusia recâştigă influenţa pierdută şi subminează poziţia UE şi NATO, scrie Wall Street Journal.
Recent, autorităţile din Muntenegru au acuzat Rusia că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat menită să îi deraieze aderarea la NATO. Moscova neagă acuzaţiile. Între timp, în Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, Kremlinul sprijină grupuri naţionaliste şi eurosceptice, iar site-urile ostile NATO şi Bruxelles-ului s-au înmulţit, spun oficiali din serviciile europene de securitate.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.