Alegerile din Olanda, primul test pentru extrema-dreaptă din Europa
Olandezii deschid astăzi seria alegerilor de mare risc din anul 2017, ce ar putea redesena peisajul politic european, comentează AFP. Alegătorii sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanţilor, o cursă ce se anunţă extrem de strânsă.
La sfârşitul anului 2016, Partidul Libertăţii (PVV), al lui Geert Wilders, era favorit în sondaje, cu 21% din intenţiile de vot, în faţa Partidului Liberal-Democrat (VVD) al actualului premier, Mark Rutte (17%) şi al Partidului Laburist (PvdA), partener în coaliţia de la putere (8%). Situaţia s-a schimbat, însă, în ultima perioadă. VVD a recuperat diferenţa şi a depăşit, la distanţă mică, PVV. Mai exact, potrivit unei medii a sondajelor publicată cu două săptămâni înainte de alegeri, PVV era creditat cu 15,7% din sufragii, iar VVD cu 16,3%.
Însă, chiar şi dacă nu va obţine primul loc în alegeri, partidul lui Wilders va înregistra, probabil, cel mai bun rezultat de la crearea sa, în 2006. Acest lucru va consolida şansele aliaţilor săi ideologici din Franţa (Marine Le Pen) şi Germania (Alternativa pentru Germania, AfD), unde vor avea loc alegeri anul acesta. Mai mult, unii analişti avertizează că este posibil să existe alegători PVV între cele 12,6 milioane de persoane chemate la urne care îşi ascund simpatiile când sunt întrebate de agenţi de sondare a opiniei publice.
Efectul Trump
Chiar dacă nu îi place să fie supranumit “Donald Trump al Olandei”, Wilders nu face nici un secret din admiraţia sa pentru preşedintele american. De altfel, el a invitat deputaţii să copieze ordinul executiv al liderului de la Casa Albă prin care a fost blocată temporar intrarea pe teritoriul ţării a cetăţenilor din unele ţări cu populaţie majoritar musulmană.
În plus, are aceeaşi preferinţă pentru Twitter ca şi preşedintele americani şi şi-a atras furia clasei politice publicând un montaj foto cu unul dintre adversarii săi înconjurat de islamişti. “PVV a avut de câştigat de pe urma alegerii lui Donald Trump, dar sondajele arată că 25% dintre alegătorii săi au reacţionat negativ la măsurile luate” de preşedintele american după învestirea în funcţie, a explicat Maurice de Hond, specialist în sociologie.
Deşi Wilders se află în politică de 20 de ani, “oamenii vor din ce în ce mai mult să voteze pentru el pentru că nu văd suficiente schimbări”, a atras atenţia, pe de altă parte, expertul în politică de la Universitatea Leiden Geerten Waling. La Volendam, fief al deputalului de extremă-dreapta, fostul căpitan de vas Sijmen Kaper, în vârstă de 70 de ani, este de aceeaşi părere. “Politicienii nu ascultă oamenii. Oamenii nu sunt rasişti, sunt persoane care vor altceva”, spune el.
“Nimeni nu vrea să guverneze cu el”
Chiar şi în situaţia în care PVV ar ieşi pe primul loc în alegeri, nu va obţine cele 76 de mandate necesare pentru a avea majoritatea în camera inferioară a Parlamentului, formată din 150 de deputaţi. În aceste condiţii, ca după fiecare scrutin, partidele vor trebui să negocieze săptămâni la rând sau chiar luni pentru a forma o coaliţie. “Nimeni nu vrea să guverneze cu el (Wilders – n.r.) şi nu va fi niciodată capabil să obţină majoritatea”, a dat asigurări Waling. “Deci va fi un partid de opoziţie puternic”, a adăugat el. Rutte, care a fost aliat cu Wilders în 2010, a dat asigurări de această dată că nu va colabora cu politicianul de extremă-dreapta care vrea să închidă moscheile din ţară şi care a fost declarat vinovat de discriminare anul trecut, pentru comentarii privind marocanii. Cu toate acestea, într-o tentativă de a seduce simpatizanţii extremistului, premierul a înăsprit tonul faţă de imigranţi, invitându-i într-o scrisoare deschisă pe cei care nu respectă valorile olandeze să părăsească ţara.
În plus, în week-end a adoptat o atitudine dură faţă de Guvernul turc, interzicându-i campania pe teritoriul Olandei pentru referendumul din 16 aprilie, pentru extinderea prerogativelor preşedintelui. Acţiunile au generat o criză fără precedent între Ankara şi Haga, presărată cu acuzaţii de nazism şi ameninţări.
Cu 28 de partide în cursă, fiecare vot contează, iar micile formaţiuni ar putea fi propulsate în prim-planul scenei politice pentru a înclina balanţa într-o parte sau în alta. Printre cei care ar putea decide soarta Guvernului se numără Jesse Klaver, în vârstă de 30 de ani. Liderul ecologiştilor a dat un suflu nou partidului său, ce ar putea obţine 16 mandate în urma scrutinului, adică de patru ori mai multe decât are în prezent, potrivit sondajelor. Supranumit “Justin Trudeau al Olandei”, el a făcut apel recent pentru o mai mare cooperare între partidele de stânga pentru a evita întoarcerea lui Rutte la putere. Obiectivul său, ambiţios, este să pună capăt “vântului de extremă-dreapta care suflă în Europa”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
