Mii de romance, tratate ca sclave în Italia
O organizaţie italiană pentru drepturile migranţilor, Proxyma Association, estimează că mai mult de jumătate dintre româncele care lucrează în serele din sudul Peninsulei sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor. Aproape toate lucrează în condiţii de muncă forţată şi exploatare severă. „Aceste femei lucrează ca sclave pe câmp şi ştim că sunt şantajate să întreţină relaţii sexuale cu proprietarii fermelor şi serelor, din cauza subjugării lor psihologice”, a explicat comandantul Carabinieri din Sicilia, Guido Volpe. “Nu este uşor să investighezi sau să opreşti acest lucru, pentru că femeilor le este, în majoritatea cazurilor, prea frică să vorbească”, a adăugat el. Multe dintre românce lasă în ţara de origine copii şi familii pe care le întreţin şi se simt obligate să face alegeri disperate.
“De unde vin eu, din Moldova românească, nimeni nu are un loc de muncă”, a explicat Nicoleta Bolos, în timp ce o alăptează pe fiica sa în vârstă de cinci luni, într-un depozit întunecat de la o fermă din provincia Ragusa. “Salariul mediu acolo este de 200 de euro pe lună. Aici poţi face mult mai mult, chiar dacă suferi”, a adăugat ea.
“Am încercat să fug”
Jurnaliştii de la The Observer au discutat cu 10 românce care lucrează la ferme din Ragusa. Toate au evocat agresiuni sexuale şi exploatare, inclusiv lucratul câte 12 ore pe zi, în căldură extremă, fără apă, fără a fi plătite. Ele sunt obligate să trăiască în condiţii degradante şi insalubre, în clădiri izolate. Zilele lor de muncă includ adesea violenţe fizice, ameninţări cu arme şi şantaj. Profesorul Alessandra Sciurba, de la Universitatea Palermo, coautor al unui raport din 2015 care a documentat abuzurile la care sunt supuse româncele în Sicilia, spune că s-au deteriorat şi mai mult condiţiile în ultima perioadă. “Femeile ne spun că sunt nevoite să migreze pentru a se asigura că fiii lor nu vor trăi în sărăcie completă în România, dar ele sunt obligate să rabde condiţii îngrozitoare şi abuzuri”, a afirmat ea. “Nu sunt alte locuri de muncă, ne-au spus femeile, aşa că, pentru a le asigura traiul familiilor lor, au simţit că trebuie să accepte acordul. Este o alegere conştientă pe care o fac. Am fost martori la muncă forţată şi trafic de persoane, aşa cum sunt definite de ONU.
Procurorul Valentina Botti instrumentează mai multe dosare privind agresiuni sexuale şi exploatare prin muncă împotriva fermierilor. Potrivit ei, abuzurile la care sunt supuse femeile românce reprezintă un “fenoment enorm”. “Răpirile, agresiunile sexuale şi ţinerea oamenilor în condiţii de sclavie reprezintă trei infracţiuni majore pe care le-am detaliat în anchetele noastre de până acum”, a subliniat ea. “Vorbim despre posibil mii de femei românce victime ale unor abuzuri grave. Foarte puţine femei ies în faţă cu poveştile lor. Majoritatea acceptă abuzul ca pe un sacrificiu personal pe care trebuie să îl facă, dacă vor să îşi păstreze locurile de muncă. Implicaţiile pierderii locurilor de muncă pentru multe dintre ele sunt devastatoare”, a explicat magistratul. Eliza, o româncă de 45 de ani, a povestit că simte că nu a avut de ales atunci când noul să angajator a violat-o, în prima sa zi de muncă. “Am încercat să fug, dar mi-a spus clar că, dacă nu fac acest lucru, va trebui să plec”, a povestit ea.
“Am refuzat să mă culc cu el şi m-a concediat”
Creşterea enormă a româncelor care fac avort în Sicilia este alarmant pentru medici şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului. Potrivit Proxyma, deşi româncele reprezintă 4% din femeile din provincia Ragusa, fac 20% dintre avorturi. În unele cazuri, condiţiile de muncă sunt foarte periculoase. O tânără a spus că s-a îmbolnăvit pentru că a fost nevoită să lucreze cu substanţe chimice fără costum de protecţie. “A trebuit să manipulez alimente acoperite cu pesticide şi m-am îmbolnăvit grav. Tuşeam şi nu puteam să respir”, le-a spus ea jurnaliştilor britanici.
Cele care depun plângere pentru abuzurile suferite nu îşi mai găsesc, de multe ori, de muncă în alte părţi. „Am lucrat cu soţul meu în sere, iar proprietarul a vrut să se culce cu mine”, povesteşte Gloria, în vârstă de 48 de ani. “Am refuzat şi m-a concediat. Am depus plângere la poliţie, dar de atunci nu îmi mai găsesc de muncă. Ceilalţi proprietari de ferme ştiu că am mers la poliţie şi nu vor să lucrez pentru ei”, a adăugat ea.
Oportunităţile de angajare în Ragusa sunt numeroase. În ultimii ani, exporturile italiene de fructe şi legume au crescut şi au ajuns în prezent la circa 366 de milioane de euro pe an. O mare dintre ele provin din cele 5.000 de ferme din provincia Ragusa.
Numărul româncelor care lucrează în Sicilia a crescut enorm în ultimul deceniu. Potrivit cifrelor oficiale, numai 36 de românce lucrau în provincia Ragusa în 2006. Anul acesta, numărul lor a ajuns la 5.000.
Potrivit legii italiene, proprietarii de ferme trebuie să le ofere angajaţilor sezonieri contracte oficiale şi un salariu zilnic de minim 56 de dolari pentru ziua de muncă de opt ore. “Femeile românce sunt plătite de trei ori mai puţin decât salariul cerut de lege şi majoritatea nu au contracte legale”, afirmă un lider al sindicatului CGIL, cel mai mare din ţară, Giuseppe Scifo.
Multe dintre femeile cu care au discutat jurnaliştii britanici spun că rareori sunt plătite cu mai mult de 20 de euro pe zi. Deşi poliţia are zeci de cazuri deschise, un singur fermier a fost condamnat până acum pentru abuzara româncelor. “Problema este că fermierii nu sunt bogaţi”, a spus Scifo. “Dacă proprietarii îşi plătesc muncitorii cu salariul legal, ar pierde prea mulţi bani, iar întreaga economie agricolă a provinciei va face implozie. De aceea autorităţile ignoră problema şi de ce este greu ca cineva să ia măsuri pentru a pune capăt”, a adăugat liderul sindical.
- Aparitia acestei investigatii de presă vine la citeva zile dupa ce la Focșani s-a organizat, la initiativa colegei noastre Silvia Vrinceanu, o conferință dedicată sclaniei moderne si traficului de ființe umane la care au participat 350 de tineri din liceele vrâncene. Conferinţa organizată de Asociaţia de tineret “Eu, tu şi noi” Focșani şi-a propus să tragă un semnal de alarmă în privinţa traficului de persoane, adresată deopotrivă tinerei generații dar și familiilor, liderilor informali și reprezentanților autorităților publice locale, cu atât mai mult cu cât în județul Vrancea numărul persoanelor plecate la muncă peste graniță este destul de mare, iar responsabilitatea publică față de această categorie socială este ca și inexistentă. Invitaţii speciali ai acestui eveniment au fost Ronnie Matthew Harris, director I AM Campaign, Chicago, USA şi Aurora Martin, expert, Ministerul Muncii, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Cu această ocazie, tinerii s-au putut înscrie în Rețeaua județeană e luptă împotriva traficului de ființe umane.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
