Ce ar înseamna o Europă cu mai multe viteze
Ideea unei Europe ''cu mai multe viteze'' nu este una nouă, dar ea s-a impus în dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene (UE), în plină introspecţie privind viitorul său după Brexit, scrie într-un comentariu AFP.
''Cu mai multe viteze'', ''cu o geometrie variabilă'' sau ''în cercuri concentrice'', toate aceste expresii duc la acelaşi principiu. Este vorba de a le permite mai multor ţări să colaboreze în unele domenii, fără ca participarea tuturor statelor UE să fie necesară. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat această cale ca fiind unul dintre cele cinci scenarii posibile pentru viitorul proiect european după Brexit, cu ocazia publicării unei Carte albe privind viitorul UE la începutul lunii martie. De atunci, ideea cristalizează dezbaterile dintre liderii naţionali, divizaţi între promotori fervenţi, observatori circumspecţi şi opozanţi tenace.
În realitate, Uniunea Europeană ''cu mai multe viteze'' există deja: la capătul unor extinderi, necesitatea de a permite diferite niveluri de integrare a apărut ca indispensabilă şi tratatele au introdus îndeosebi termenul de ''cooperări întărite''. Această procedură va permite în special înfiinţarea în viitor a unui parchet european, specializat în combaterea infracţiunilor legate de TVA-ul transfrontalier şi fondurile structurale europene. Statele membre interesate vor putea participa la acest proiect, în pofida opoziţiei mai multor state membre, care vor putea să se menţină la distanţă. Această procedură a fost deja utilizată în trecut pentru armonizarea regimurilor matrimoniale sau a sistemului de acordare de brevete, dar ea este rară. ''Există mai ales cooperări întărite care nu se numesc aşa în mod explicit”, subliniază un diplomat european, citând îndeosebi zona euro (care nu include decât 19 state membre) sau spaţiul Schengen al liberei circulaţii (care nu include deplin decât 22 de ţări ale UE).
''Unitate nu înseamnă uniformitate''
Pentru Comisia Europeană, a evoca acest scenariu înseamnă a determina toate statele membre să spună clar în ce domenii vor să meargă mai departe sau, dimpotrivă, să menţină status-quo-ul. Deschizând noi domenii pentru ''cooperări întărite'', UE nu va mai fi blocată atunci când câteva state se opun unui proiect comun. Dar există şi riscul apariţiei unor diferenţe crescânde între drepturile cetăţenilor din UE şi ca Europa să devină şi mai greu de înţeles. Comisia a menţionat o serie de domenii posibile: armonizarea fiscală şi socială, apărarea (cu pieţe publice comune, de exemplu) sau securitatea (cu schimburi obligatorii de date pentru a lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate). Parisul şi Berlinul fac parte dintre partizanii cel mai convinşi, cu sprijinul afişat al unor ţări precum Spania sau Italia. ''Unitate nu înseamnă uniformitate'', este de părere preşedintele francez Francois Hollande, în timp ce cancelarul german Angela Merkel îi îndeamnă pe europeni ''să aibă curajul de a accepta că unele ţări avansează mai rapid decât altele'', ''fără să fie închise faţă de cele care se află în întârziere''. Dar ţările din estul şi centrul Europei se tem la rândul lor ca nu cumva aceste proiecte să vizeze excluderea lor din club, din cauza opoziţiei lor recurente faţă de proiectele Bruxellesului.
''Cei care contestă cel mai puternic Europa cu mai multe viteze sunt cei care vor ca Europa să fie redusă la o piaţă internă'', potrivit unui diplomat european.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
