MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Un site îi cere lui Obama să candideze la alegerile prezidenţiale din Franţa
Site-ul obama2017.fr vrea să încerce să-l convingă pe fostul preşedinte american să candideze la alegerile din Franţa, angajându-se să strângă promisiuni de vot. Acesta îşi propune de altfel ca obiectiv să obţină un milion de promisiuni de vot până în 15 martie.
Motivul invocat de site este simplu: "Obama are cel mai bun CV din lume pentru acest post". Cu umor, site-ul denunţă totuşi o realitate cu care se confruntă unii alegători: "Pentru că este încă posibil să voteze pentru un preşedinte şi nu împotriva unui candidat. Pentru că la ora la care Franţa se pregăteşte să voteze masiv pentru extrema dreaptă, noi putem da încă o lecţie de democraţie planetei alegând ca preşedinte al Franţei un străin".
Afişe cu Obama17 au fost de altfel deja amplasate în arondismentul nr.1 al Parisului. Contactate de site-ul Mashable, persoanele aflate la originea acestei campanii au explicat că "s-au săturat să voteze mai degrabă împotriva unor candidaţi decât pentru un preşedinte". "Ne-am trezit visând că aceasta s-ar putea întâmpla, că lumea politică ar putea din nou să ne ofere o personalitate pe care o admirăm şi care să ne permită să ne facem proiecte senin pentru viitor", spune acestea.
În mod evident, scopul aceste acţiuni nu este de a-l alege preşedinte al Franţei pe Obama, care oricum nu ar putea să candideze pentru că nu este francez, ci de a face "alegătorii să gândească, să-i respingă pe politicienii noştri şi de a face toată lumea să viseze", au mai explicat conducătorii campaniei menţionate.
Islanda fierbe: Preşedintele vrea să interzică pizza cu ananas
Guoni Th. Johannesson, preşedintele Islandei, forţat de criticile vehemente din ţara lui şi de ironiile din străinătate publicate pe reţelele de socializare, a fost nevoit să îşi clarifice o declaraţie făcută săptămâna trecută despre o chestiune definitorie pentru epoca actuală: dacă ananasul ar trebui să fie pus pe pizza. Săptămâna trecută, răspunzând întrebărilor ce i-au fost adresate de elevii unei şcoli din Akureyri, preşedintele a dezvăluit că echipa de fotbal pe care o preferă este Manchester United şi că ”se opune fundamental” plasării de bucăţi de ananas peste pizza. Preşedintele islandez a mers însă şi mai mai departe, spunând că, dacă ar putea, ar interzice acel fruct tropical în calitatea sa de ”topping” pentru pizza.
În mod logic, internauţii de pe Twitter şi alte reţele de socializare din lumea întreagă au reacţionat imediat după acea declaraţie.
Marţi, o declaraţie redactată în engleză şi islandeză, publicată pe pagina de Facebook a preşedintelui Islandei, intitulată ”A Statement on the Pizza Controversy”, a clarificat poziţia acestuia, precizând că lui Guoni Th. Johannesson îi place ananasul, însă nu pe pizza - şi că nu ar putea niciodată să interzică oamenilor să pună ananas peste pizzele lor. ”Preşedinţii nu ar trebui să deţină o putere nelimitată. Nu aş vrea să am o astfel de poziţie care să-mi permită să aprob legi care interzic lucruri care nu-mi plac. Nu aş vrea să trăiesc într-o astfel de ţară. Pentru pizza, vă recomand fructele de mare”, a mai spus Guoni Th. Johannesson.
Johannesson, în vârstă de 47 de ani, s-a bucurat de o popularitate uriaşă în ţara lui după ce a fost ales în funcţia de preşedinte în iunie 2016, deoarece a luat decizia de a refuza o creştere cu 20% a salariului prezidenţial, a donat 10% din salariul net unor organizaţii de caritate şi a devenit primul preşedinte al unei ţări care a participat la o paradă gay.
Stilul lui informal - a fost văzut în timp ce cumpăra pizza la pachet în drum spre casă, după o zi petrecută la birou - a făcut ca rata lui de popularitate să ajungă la 97% în Islanda. Însă declaraţia sa despre pizza cu ananas a generat un val de nemulţumire, marţi, după ce Iceland Magazine a remarcat faptul că preşedintele a folosit cuvântul islandez pentru produsele din peşte, în loc să folosească termenul ”fructe de mare”.
Amnesty: Politicieni precum Trump pun în pericol populaţii vulnerabile din întrega lume
Amnesty International a anunţat ieri dimineaţă că limbajul ”otrăvitor” şi plin de ură utilizat de unii politicieni, inclusiv de către preşedintele american Donald Trump, pune în pericol populaţiile vulnerbile şi contribuie în general la construirea unei lumi mai periculoase. Secretarul General al Amnesty International a notat că anul trecut ”a câştigat importanţă globală utilizarea cinică a unei naraţiuni a blamării de tipul noi versus ei... iar asta nu s-a mai întâmplat din 1935”. ”Alegerea lui Trump a urmat unei campanii în care acesta a făcut adeseori declaraţii marcate de dezbinare şi a promis politici care se dovedesc nefavorabile pentru drepturile omului”, a precizat Salil Shetty. Între timp, atât forţele guvernamentale, cât şi grupările armate, au torturat populaţiile civile în numeroasele zone de conflict ale lumii, în vreme ce liderii globali nu au reuşit să găsească un răspuns adecvat la criza refugiaţilor. Amnesty precizează că ideile fundamentale despre demnitatea umană şi egalitate au ajuns sub asalt în ultimul an, în special ca urmare a unei ”campanii masive lansate de guvernele din întreaga lume pentru a reduce la tăcere disidenţii”, precum şi ca urmare a operaţiunilor frecvente de bombardare a spitalelor din Siria şi Yemen. De asemenea, raportul anual cataloghează acordul privind reducerea migraţiei semnat de Bruxelles şi Ankara drept ”o mărturie a dorinţei blocului comunitar de a ignora drepturile şi condiţiile de viaţă pentru aceşti refugiaţi doar pentru a urmări o serie de interese politice”. În Europa, teama de terorism a condus la implementare unor măsuri considerate în trecut ca fiind excepţionale, dar care au devenit în scurt timp o parte normală a legislaţiei penale în mai multe state europene.
Marea Britanie, Franţa, Rusia şi Statele Unite - adică patru din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite - sprijină în mod activ forţe responsabile pentru grave încălcări ale drepturilor umane în războaiele din Siria, Yemen, Libia şi Irak. Amnesty notează inclusiv apariţia unui trend al ”anti-drepturilor, al retoricii rasiste şi discriminatorii” în America. Însă, organizaţia a semnalat şi o serie de schimbări pozitive, în ceea ce priveşte mişcările pentru drepturile omului din Africa şi munca voluntarilor care au participat la salvarea refugiaţilor din Marea Mediterană.
Poliţia i-a reţinut pe consilierii lui Le Pen pentru suspiciune de fraudă
Poliţia franceză i-a reţinut pentru interogare, ieri, pe bodyguardul candidatei de extremă-dreapta la preşedinţie, Marine Le Pen, şi pe şeful său de cabinet, sub suspiciune de deturnare de fonduri europene pentru a plăti asistenţi parlamentari, a anunţat avocatul politicienei. Bodyguardul lui Le Pen, Thierry Legier, şi şefa sa de cabinet, Catherine Griset, sunt figuri-cheie într-o anchetă deschisă după ce Parlamentul European i-a cerut politicienei să returneze banii pe care este acuzată că i-ar fi dat celor doi.
Avocatul prezidenţiabilei populiste susţine că este vorba doar de o ”manipulare”, care are drept scop destabilizarea campaniei electorale a Frontului Naţional. Temătoare că imaginea şi avansul său în sondaje ar putea avea de suferit, Le Pen a declarat ieri că este convinsă că alegătorii nu vor fi păcăliţi de această tentativă de a o destabiliza. “Francezii pot face diferenţa între scandalurile adevărate şi trucurile murdare politice”, a spus lidera Frontului Naţional. Marine Le Pen a dezminţit deja toate acuzaţiile aduse, însă reprezentanţii Parlamentului European au decis să-i pună poprire pe jumătate din salariu şi indemnizaţiile zilnice pentru a recupera cei 300.000 de euro utilizaţi în mod fraudulos de către preşedinta Frontului Naţional. Le Pen a depus recent o plângere la Parchetul de la Bruxelles pentru ”fals intelectual” vizându-i pe directoarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi pe secretarul general al PE, Klaus Welle, cu privire la ancheta privind presupusa fraudă legată de angajarea unor asistenţi parlamentari de la FN.
Un atentator sinucigaş din ISIS a primit compensaţii din partea Londrei
Un atentator sinucigaş britanic din organizaţia Statul Islamic, care s-a aruncat în aer într-un atac vizând forţele irakiene săptămâna aceasta, a primit compensaţii pentru perioada în care a fost deţinut la Guantanamo Bay, au declarat ieri surse din serviciile de informaţii occidentale.
Militanţii ISIS au declarat că Abu-Zakariya al-Britani, un cetăţean britanic pe numele adevărat Ronald Fiddler, a detonat o maşină-capcană la o bază a armatei irakiene, la sud-vest de Mosul, săptămâna aceasta. Militanţii au publicat o fotografie cu teroristul zâmbind, înconjurat de fire, stand într-o maşină, aparent cea în care s-a aruncat în aer. Declaraţiile ISIS nu pot fi verificate din surse independente, dar trei surse din serviciile occidentale de securitate au precizat că este foarte probabil ca al-Britani să fi fost autorul atacului şi că, în prezent, ar fi mort.
Marea Britanie a încheiat un acord de despăgubire cu foştii deţinuţi britanici de la Guantanamo Bay, în 2010, însă nu a făcut publică suma, invocând acorduri de confidenţialitate. Potrivit Daily Mail, al-Britani a primit 1,25 milioane de dolari de la Guvernul de la Londra, după ce acuzat agenţii britanici că erau la curent sau complici în torturarea sa. Originar din oraşul Manchester, el s-a converit la islam când avea în jur de 20 de ani. El a fost reţinut în Afganistan de forţele special americane şi transferat la Guantamano în 2002. El a fost eliberat în 2004, după ce Guvernul fostului premier Tony Blair a făcut lobby în acest sens. După aceea, el a plecat în Siria pentru a se alătura ISIS.
Un oficial nord-corean, suspect în asasinarea lui Kim Jong Nam
Anchetatorii malaezi au anunţat ieri dimineaţă că printre persoanele suspectate pentru asasinarea fratelui vitreg al dictatorului Kim Jong-un se numără inclusiv un oficial de rang înalt al ambasadei nord-coreene din Kuala Lumpur. De asemenea, un alt suspect este angajat al companiei aeriene a regimului de la Phenian. Un comandant de poliţie a precizat că cei doi suspecţi sunt în continuare în ţară şi au fost chemaţi la audieri în Kuala Lumpur. Mai mult, oficialul de rang înalt deţine poziţia de secretar adjunct al ambasadei Coreei de Nord. ”El este secretar adjunct la ambasadă... nu sunt în custodie, ei au fost chemaţi doar pentru asistenţă”, a declarat Khalid Abu Bakar. Al doilea suspect este angajat al companiei Air Koryo.
Kim Jong Nam a murit la începutul săptămânii trecute, după ce a fost atacat de două femei pe aeroportul internaţional din Kuala Lumpur.
Cele două suspecte i-au injectat o substanţă toxică în sânge, însă susţin în continuare că nu se cunoşteau şi aveau impresia că participă la filmarea unei farse TV. Khalid a precizat că anchetatorii cred în acest moment că alţi patru suspecţi au fugit în ziua atacului din Malaysia şi s-au îndreptat spre Phenian.
Pe de altă parte, autorităţile malaeze au înregistrat mai multor tentative de intrare prin efracţie, care au vizat doar în ultimele zile morga unde este ţinut trupul lui Kim Jong Nam. De asemenea, persoanele implicate în aceste tentative au vizat în mod special să obţină acces în camera unde este ţinut fratele vitreg al dictatorului nord-coreean Kim Jong-un, transmite The Guardian.
Sute de membri ai forţelor speciale malaeze au fost desfăşuraţi pentru a păzi morga unde este ţinut Kim Jong Nam.
O adevărată dispută diplomatică a izbucnit între Malaysia şi Coreea de Nord în urma asasinării lui Kim Jong Nam, după ce autorităţile malaeze au anunţat că nu au de gând să predea trupul fratelui vitreg al dictatorului nord-coreean până ce nu vor primi o mostră de ADN din partea familiei Kim. Kuala Lumpur a anunţat inclusiv rechemarea ambasadorului malaez de la Phenian, după ce diplomaţii nord-coreeni au pus presiuni pentru a opri efectuarea unei necropsii şi au cerut eliberarea imediată a cadavrului lui Nam. Între timp, diplomaţii nord-coreeni au respins drept absurdă solicitarea unei probe ADN, susţinând că au dreptul să ceară eliberarea oricărui cadavru, atât timp cât persoana decedată avea un paşaport emis de către Phenian. Ambasadorul Kang Chol a susţinut că nu poate să aibă încredere în ancheta autorităţilor malaeze cu privire la moartea lui Kim Jong Nam, întrucât acestea colaborează cu sud-coreenii pentru a arunca vina pe regimul de la Phenian.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
