MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Preşedintele mexican spune că nu va plăti pentru zidul de la graniţă
Anterior, Donald Trump a insistat în prima sa conferinţă de presă că americanii vor finanţa bugetul în vederea construirii zidului de la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic, însă Mexicul va rambursa banii. Această rambursare, a spus el, se va face sub formă de ”taxe” sau sub alte formă de plată. Mexicul a subliniat în mai multe rânduri că este absolut exclus să contribuie cu vreun peso la construirea acestui zid.
Moneda mexicană s-a depreciat la o valoare istorică, de 22 de pesos un dolar, miercuri, imediat după ce Trump şi-a început conferinţa de presă la New York. Trump i-a ameninţat săptămâna trecută pe principalii constructori americani auto să se aştepte la o creştere a texelor impuse vehiculelor pe care le produc în Mexic şi le aduc în Statele Unite, într-o încercare de a repatria locuri de muncă în acest sector. ”Dacă voi credeţi că veţi putea să vindeţi (produse fabricate în Mexic) peste o frontieră foarte, foarte etanşă, nu o frontieră slabă - de altfel nici nu avem frontieră, este o sită găurită -, (atunci) vă înşelaţi. Veţi plăti o taxă de frontieră foarte grea”, a ameninţat preşedintele-ales.
Breivik îşi pune radicalizarea în închisoare pe seama izolării
Extremistul de dreapta norvegian Anders Behring Breivik, autorul unui atac armat soldat cu 77 de morţi în 2011, şi-a pus ieri radicalizarea pe seama izolării carcerale prelungite. ”Am devenit mai radical. Eram radical de la început, dar în aceşti ultimi cinci ani am devenit mult mai radical”, a declarat Breivik în depoziţia sa, în a treia zi de examinare într-un apel al statului, condamnat anul trecut pentru încălcarea drepturilor omului în legătură cu condiţiile de detenţie ale extremistului.
Condamnat în august 2012 la 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care poate fi prelungită pe termen nedeterminat, Breivik se bucură de condiţii materiale confortabile şi dispune de trei celule, dotate cu televizoare, jocuri video şi aparate de făcut sport. Norvegia a fost condamnată, cu toate acestea, în aprilie, pentru un tratament ”inuman” şi ”degradant” prin încălcarea articolului 3 al Convenţiei europene pentru drepturile omului.
Motivul - izolarea prelungită a lui Breivik, încarcerat, din motive de securitate, departe de alţi deţinuţi, de cinci ani şi jumătate. Acest regim de detenţie l-a făcut pe deţinut ”vulnerabil mental”, potrivit reprezentantului său Øystein Storrvik. ”Sunt puternic afectat de izolare, iar radicalizarea este, poate, sechela cea mai gravă a izolării mele”, a insistat ieri Anders Behring Breivik, autorul celor mai sângeroase atacuri comise pe teritoriul norvegian de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Statul contestă faptul că deţinutul este izolat şi subiliază asupra multiplelor activităţi care-i sunt propuse, corespondenţei cu lumea exterioară şi numeroaselor interacţiuni cu supraveghetorii, personalul medical, pastori, avocaţi sau un vizitator.
Dezbatere cu pumnul în Parlamentul turc
Dezbaterea din parlamentul turc consacrată reformei constituţionale iniţiate de guvern a degenerat miercuri seară, aleşii recurgând la îmbrânceli şi chiar pumni după ce au epuizat celelalte argumente. Parlamentari din Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare, şi Partidul Republican al Poporului (CHP), principala formaţiune de opoziţie, s-au îmbrâncit şi s-au lovit cu pumnii în apropierea podiumului din sala de plen a legislativului de la Ankara. AKP, susţinut de Partidul Mişcării Naţionaliste (MHP), a înaintat la începutul săptămânii proiectul legislativ care prevede sporirea atribuţiilor executive ale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan pentru a preveni riscul formării unor coaliţii guvernamentale fragile, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani. CHP şi Partidul Democrat al Poporului (HDP, pro-kurd) se tem însă că reforma constituţională va alimenta autoritarismul. În timpul dezbaterii de miercuri seară, parlamentarii CHP au avut obiecţii faţă de membrii AKP care îşi exercitau votul fără a intra în cabinele special create în acest scop, în condiţiile în care votul era unul secret. Mai mulţi membri ai AKP au încercat să smulgă telefonul mobil al unui parlamentar CHP care filma ceea ce se întâmpla, după care lucrurile au degenerat. În pofida disputei, parlamentarii turci au adoptat articolele 3, 4 şi 5 dintre cele 18 ale pachetului legislativ, şedinţa prelungindu-se după miezul nopţii de miercuri spre joi. Pentru a fi votată, legea are nevoie de sprijinul a cel puţin 330 dintre cei 550 de membri ai parlamentului turc, după care ar urma să fie organizat un referendum. AKP şi MHP au împreună 355 de parlamentari.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
