Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATONALE:Modulul Schiaparelli s-a dezintegrat, după ce s-a prăbuşit pe Marte

Ziarul de Vrancea
24 oct 2016 442 vizualizări
Modulul Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars 2016, organizată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în colaborare cu Rusia, s-a prăbuşit pe planeta Marte cu o viteză de peste 300 de kilometri pe oră şi s-a dezintegrat la impactul cu scoarţa marţiană, au anunţat cercetătorii europeni.

Potrivit celor mai recente analize efectuate de ESA, impactul modulului Schiaparelli cu scoarţa planetei Marte s-a petrecut ”la o viteză considerabilă, de peste 300 de kilometri pe oră”. Locul în care s-a produs prăbuşirea modulului a fost fotografiat de sonda americană Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), plasată de NASA pe orbita ”Planetei roşii” în 2006. Potrivit ESA, zona de impact apare în acele fotografii ca ”o pată mare, întunecată şi estompată”.
Rezoluţia imaginii este de 6 metri pentru 1 pixel, fapt ce nu permite specialiştilor de la ESA să vadă cu precizie starea exactă în care se află Schiaparelli, care au putut să obţină în schimb alte informaţii, precum poziţia probabilă a paraşutei - cu un diametru de 12 metri - modulului.
Potrivit Reuters, Schiaparelli s-a prăbuşit după ce motoarele sale s-au oprit şi modulul a intrat în cădere liberă de la o înălţime cuprinsă între 2 kilometri şi 4 kilometri.
Schiaparelli, un modul în forma unui disc cu o greutate de 577 de kilograme, parte a misiunii ruso-europene ExoMars ce a fost concepută pentru a căuta eventuale dovezi care să ateste existenţa vieţii pe Marte, a încercat, miercuri, 19 septembrie, să efectueze o coborâre controlată pe Marte, pentru a testa tehnologiile ce vor fi utilizate de un viitor rover pe care ESA speră să îl trimită pe ”Planeta roşie” în 2020.
Doar NASA a reuşit până acum să plaseze vehicule de explorare pe suprafaţa planetei Marte care au reuşit să funcţioneze după coborârea pe ”Planeta roşie”.

Alegeri în Republica Moldova: Aproape un sfert din buletinele de vot vor fi în limba rusă

Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chişinău a decis suplimentarea numărului buletinelor de vot cu 1200 de exemplare, relatează Radio Chişinău. Conform hotărârii CEC, în total vor fi tipărite 3.132.427 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie - 2.379.883 (76%) de buletine vor fi în limba româna, iar 751. 344 (24%) - în limba rusă. Pentru municipiul Chişinău urmează a fi tipărite 649.461 de exemplare, inclusiv 433. 289 în limba româna şi 216.172 în limba rusă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.