MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Ministrul polonez de externe îi dă replica Rusiei
Clarificările date de Waszczykowski, citat duminică de agenţia poloneză de stat PAP (informaţii preluate de Reuters), vin în contextul în care preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat Romania şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, pe fondul găzduirii elementelor sistemului antirachetă american, considerat o ameninţare la adresa Moscovei. Aflat într-o vizită de două zile în Grecia, Putin a reiterat, în cadrul unei conferinţe de presă de vineri seară, alături de premierul grec, Alexis Tsipras, avertismentul asupra scutului antirachetă din Romania şi Polonia, acuzand că, deşi Moscova a solicitat în nenumărate randuri că va lua măsuri represive în caz contrar, Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat aceste avertismente. "Preşedintele Putin trebuie să ştie foarte clar că scutul antirachetă din Polonia nu are nicio legătură cu securitatea Rusiei. Sistemul este instalat pentru a apăra Europa în cazul unui atac cu rachete lansat din Orientul Mijlociu", a declarat Waszykowski într-un interviu publicat de agenţia PAP duminică. "Cu toate acestea, prezenţa militară a Statelor Unite (în Polonia) şi a forţelor NATO este o reacţie la comportamentul cu adevărat agresiv al autorităţilor ruse, care ne intimidează. Va fi o prezenţă de natură defensivă, nu reprezintă nicio ameninţare la adresa Rusiei", a mai explicat ministrul polonez. Putin nu a specificat vineri ce măsuri plănuieşte Rusia să ia, dar a insistat că în acest caz nu Rusia va face prima mişcare, ci doar va răspunde acţiunilor Washingtonului. "Nu vom acţiona pană cand nu vom vedea rachete în zone învecinate cu noi", a mai specificat Putin. Liderul rus a respins argumentul potrivit căruia sistemul antirachetă este necesar pentru a contracara orice ofensivă din partea Iranului, spunand că nu are niciun sens, deoarece a fost încheiat un acord nuclear în această privinţă cu Iranul anul trecut. Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în Romania şi Polonia a fost de la început o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.
Cel puţin 700 de imigranţi au murit în ultimele trei zile în Marea Mediterană
Cel puţin 700 de imigranţi au murit în urma a mai multor naufragii care au avut loc în această săptămană pe Marea Mediterană, a declarat duminică un purtător de cuvant al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), citat de agenţia DPA. Bilanţul vine în urma a trei naufragii care au avut loc miercuri, joi şi vineri pe Marea Mediterană pe ruta Libia-Italia, bazandu-se pe mărturiile supravieţuitorilor, a explicat Carlotta Sami, purtător de cuvant al filialei UNHCR în Roma. Circa 550 de persoane sunt date dispărute după ce o barcă s-a răsturnat joi, iar alţi 100 de imigranţi ar fi prinşi printre fragmentele unui alt vas care s-a scufundat miercuri. De asemenea, un număr nespecificat de persoane lipsesc după ce barca în care călătoreau pe Mediterană s-a scufundat vineri. Şi imigranţii care au supravieţuit altor naufragii recente pe Mediterană au sesizat dispariţia altor persoane cu care călătoreau, a precizat Sami. "Luand în considerare aceste cifre, estimăm că sunt cel puţin 700 de victime, fără a avea vreo certitudine asupra acestor cifre sau asupra identităţilor lor", a declarat oficialul UNHCR. Peste 500 de imigranţi au fost salvaţi sambătă din bărci supraaglomerate ale traficanţilor în apropiere de regiunea de coastă a Libiei, cu ieşire la Marea Mediterană, de autorităţi italiene şi irlandeze. În condiţiile în care nu se mai găsesc locuri în adăposturile pentru imigranţi din Sicilia, un vas al Marinei italiene (Vega) s-a îndreptat spre Reggio Calabria, un port din sudul Italiei, transportand 135 de supravieţuitori şi corpurile a 45 de persoane, recuperate în cursul unor operaţiuni de vineri, cand ar fi fost salvaţi 2.000 de imigranţi în total.
Ali Larijani, reales preşedinte al Parlamentului iranian
Conservatorul moderat, Ali Larijani, a fost reales ieri preşedinte al Parlamentului iranian în faţa adversarului său reformator Mohammad Reza Aref, fiind unul dintre cei care au aprobat semnarea acordului nuclear dintre Teheran şi marile puteri din iulie 2015, relatează Le Figaro. Potrivit anunţului transmis la postul de radio public, Larijani, în varstă de 57 de ani, a obţinut peste 61% din voturile parlamentarilor, înregistrand o victorie cu 173 de voturi faţă de cele 103 acordate contracandidatului său, Mohammad Reza Aref, fost vicepreşedinte al Iranului în perioada 2001-2005 în timpul regimului Mohammad Khatami. Alegerea lui Larijani vine în contextul scrutinul legislativ din ţară care a permis reechilibrarea puterii între conservatori şi reformatori (aliaţi ai moderaţilor preşedintelui Hassan Rohani), care nu au reuşit să formeze o majoritate parlamentară pentru a prelua conducerea Parlamentului. La vot au participat 281 de deputaţi din totalul de 290. În urma alegerilor parlamentare, tabăra reformatorilor a obţinut 133 de locuri în Parlament, cea a conservatorilor, 125, iar independenţii, 26 de locuri.
Traficul din gara Montparnasse din Paris, întrerupt complet
Activitatea feroviară din gara Montparnasse a fost suspendată în totalitate ieri dimineaţă din cauza unei pene informatice, relatează Le Figaro. Toate cursele feroviare vor înregistra întarzieri de o oră sau două sau vor fi anulate, a anunţat compania feroviară naţională SNCF, explicand că este vorba despre o pană informatică înregistrată în sistemul de monitorizare a trenurilor în timp real. Este al doilea incident de acest tip în ultimele zile în gara Montparnasse, după ce traficul feroviar a fost suspendat vineri noapte din aceeaşi cauză. Gara Montparnasse este o gară importantă în Paris, situată în centru-sud, făcand legătura spre nord-vestul Franţei, dar şi spre sud (spre oraşele Tours şi Bordeaux).
Un rus şi doi austrieci, reţinuţi în Ungaria pentru trafic de imigranţi
Poliţia ungară a arestat sambătă un cetăţean rus şi doi austrieci, în nord-vestul ţării, sub suspiciunea de trafic de imigranţi, după ce ar fi încercat să scoată ilegal din ţară 15 extracomunitari, relatează agenţia ungară MTI. Cei trei au fost opriţi de poliţia ungară pe autostrada M1 din nord-vestul ţării, în cursul după-amiezei de sambătă. Fiecare conducea cate un autoturism în care poliştii au descoperit în total 15 imigranţi - 13 sirieni, un iranian şi un irakian, pe care încercau să-i scoată ilegal din ţară, se arată într-un comunicat al poliţiei ungare postat pe site-ul instituţiei. Toţi cei 15 extracomunitari au depus solicitări de azil în ţară, a precizat poliţia ungară, adăugand că au fost deschise dosare pe numele celor trei suspecţi.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
