Internațional

Curtea Supremă din Italia: Furtul de puţină mîncare nu este infracţiune dacă ai nevoie de ea

Ziarul de Vrancea
3 mai 2016 592 vizualizări
Să furi puţină mancare nu ar trebui considerat o infracţiune dacă într-adevăr ai nevoie de ea, a decis cea mai înaltă curte din Italia, potrivit Reuters

Roman Ostriakov, de naţionalitate ucraineană, ducea o viaţă grea în oraşul Genoa în 2011 cand a fost prins în timp ce încerca să fure nişte branză şi carnaţi în valoare de 4.07 euro dintr-un supermarket. A fost găsit vinovat de furt şi condamnat la şase luni de închisoare şi la plata unei amenzi de 100 de euro. Procurorul a făcut apel la sentinţă pe baza unei chestiuni de tehnică legislativă, argumentand că ar fi trebuit găsit vinovat mai degrabă de tentativă de furt, pentru că a fost prins înainte să iasă din incinta supermarketului. Dar Curtea Supremă a Italiei a anulat verdictul. 
“Condiţiile în care trăia acuzatul şi circumstanţele în care a obţinut marfa arată că el a luat o redusă cantitate de mancare, de care avea nevoie pentru a trece de necesitatea imediată şi esenţială de a se hrăni”, se arată în justificarea deciziei Curţii Supreme.

Aeronavă de pasageri, escortată de avioane de vânătoare, în spaţiul aerian al Marii Britanii

O aeronavă de pasageri a companiei Air France a fost escortată de avioane de vânătoare, deasupra Marii Britanii, pentru că piloţii nu răspundeau mesajelor audio, informează site-ul cotidianului Le Figaro. Avionul de pasageri zbura pe ruta Roissy (Paris) - Newcastle (regiunea britanică Anglia). "Air France confirmă că, din cauza unei probleme de comunicaţii, Zborul AF1558 a fost escortat de două avioane de vânătoare britanice, în conformitate cu procedurile", a transmis compania aeriană cu sediul în Franţa. "Avionul de pasageri a aterizat în siguranţă, luni seară, la Newcastle", a adaugat compania Air France.

Armata americană a trecut Prutul, dar rusofonii s-au împotrivit

Zeci de membri şi simpatizanţi ai Partidului Socialiştilor din Republica Moldova au blocat, ieri, în cadrul unui protest, intrarea unor vehicule militare americane din România în Republica Moldova, scrie presa moldoveană. Protestatarii au blocat şoseaua în punctul de trecere Sculeni, pe partea moldoveană a frontierei, scandând sloganuri împotriva Alianţei Nord-Atlantice. Manifestanţii au blocat drumul câteva zeci de minute, scandând "Afară NATO" şi blocând trecerea vehiculelor militare americane.
La finalul protestului, transportoarele americane au continuat drumul pe şoseaua M14, pe traseul Sculeni-Făleşti-Negreşti.
Zeci de vehicule militare americane au tranzitat România pentru a ajunge în Republica Moldova, unde vor participa, în perioada 3-20 mai la exerciţiul "Dragon Pioneer 2016".

O delegaţie a ONU evaluează condiţiile de detenţie din România

O delegaţie a ONU se află în România pentru a evalua condiţiile de detenţie din mai multe penitenciare şi centre de arest preventiv, ţara noastră fiind atenţionată de CEDO că riscă o decizie pilot pentru siuaţia condiţiilor de detenţie, au declarat ieri surse oficiale.
Delegaţia formată din mai mulţi membri ai subcomitetului ONU pentru prevenirea torturii a ajuns la începutul lunii mai în România pentru o serie de vizite inopinante la penitenciare şi centre de arest preventiv. Membrii delegaţiei vor avea în următoarea perioadă întâlniri şi cu reprezentanţi ai instituţiei Avocatului Poporului, dar şi cu oficiali din Guvern şi reprezentanţi ai societăţii civile. Delegaţia va fi prezentă în ţara noastră până pe 12 mai, urmând ca apoi să întocmescă un raport care să cuprindă concluziile.
La începutul lunii martie, Raluca Prună, ministrul Justiţiei, declara că România ar putea fi obligată, printr-o decizie pilot, să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pentru întreţinerea deţinuţilor. ”Guvernul a adoptat un memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne puţin luarea unei decizii pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. România nu ar fi prima ţară membră a Consiliului împotriva căreia s-ar putea pronunţa o asemenea decizie pilot. Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare şi, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plăteşte 78 de milioane de euro pe an (...) pentru România, şi dacă nu vor fi 8 euro pe zi, şi dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcţie de populaţia aflată în detenţie, în jur de 28.000 de persoane, în funcţie de pedepsele pe care le au de executat estimările noastre sunt că tot cam aşa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a declarat Raluca Prună, în faţa Comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor. Ministrul Justiţiei a explicat că România pierde procese pe bandă rulantă la CEDO privind condiţiile de detenţie, iar în anul 2015 a fost obligată să plătească 460.000 de euro, în urma plângerilor soluţionate de CEDO. ”Penitenciarele sunt într-o situaţie în care sunt supraaglomerate. Avem numeroase plângeri la CEDO, 75 anul trecut (...) dacă nu mă înşel, în jur de 460.000 de euro plătiţi de statul român celor care s-au adresat CEDO, ceea ce înseamnă o sumă dublă faţă de anul 2014”, a mai spus Prună.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.