MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Zeci de moldoveni luptă în Ucraina de partea Rusiei
Zeci de cetăţeni ai Republicii Moldova luptă în regiunile separatiste din estul Ucrainei de partea rebelilor proruşi. O declaraţie în acest sens a fost făcută ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, de procurorul interimar al municipiului Chişinău, Igor Popa, potrivit Agerpres. ''În regiunile (din estul ucrainean) Doneţk şi Lugansk luptă zeci de cetăţeni ai Republicii Moldova. Nu avem o statistică foarte clară, deoarece aceste date nu sunt foarte accesibile pentru partea moldovenească, dar avem cazuri când cetăţeni moldoveni au fost răniţi şi nu excludem faptul ca unii să fi decedat în timpul acestui conflict militar'', a afirmat procurorul. El a adăugat că autorităţile de la Kiev au promis să ofere Procuraturii Generale de la Chişinău o listă cu numele cetăţenilor moldoveni care luptă în Donbas.
În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Igor Popa a precizat că zece persoane, cu vârste cuprinse între 26 şi 32 de ani, au fost arestate şi sunt cercetate penal pentru activitatea de mercenar, două dintre acestea fiind deja condamnate. Procurorul a mai indicat că unii dintre cei care au luptat în Ucraina au fost implicaţi în protestele care au avut loc în luna septembrie a anului trecut din faţa sediului Procuraturii Generale din Chişinău.
Fost membru SS, acuzat de moartea a 170.000 de persoane la Auschwitz
Un fost membru al trupelor naziste SS, în vârstă de 94 de ani, va fi judecat în Germania pentru moartea a cel puţin 170.000 de persoane în lagărul de exterminare din Auschwitz. Potrivit procurorilor, Reinhold Hanning se ocupa de primirea prizonierilor evrei în lagărul din Polonia şi chiar i-ar fi escortat pe unii dintre ei spre camerele de gazare.
Hanning a recunoscut că îi păzea pe prizonieri, dar a negat orice implicare a sa în masacrul de la Auschwitz. El va fi judecat într-un tribunal din Detmold, vestul Germaniei, fiind probabil ultimul proces de acest fel.
Hanning este unul dintre cei patru foşti membri ai trupelor SS - trei bărbaţi şi o femeie - care urmează să fie judecaţi în următoarele luni. Hanning s-a înrolat în SS la vârsta de 18 ani.
Circa 1,1 milioane de oameni au murit în lagărul din Auschwitz în operaţiunile de exterminare ordonate de nazişti, majoritatea dintre acesţia fiind evrei. La procesul lui Hanning, vor depune mărturie împotriva lui supravieţuitori ai lăgărului din Auschwitz din cel de-al Doilea Război Mondial. "Vedeam cum ieşeau flăcări din cuptoare ... mirosul de carne umană era atât de puternic încât abia îl puteai suporta", îşi aminteşte Leon Schwarzbaum, în vârstă de 94 de ani.
Înainte de 2011, procurorilor li se solicita să furnizeze dovezi care să arate implicarea directă a inculpaţilor în masacrele din timpul nazismului. Dar această condiţie nu mai este necesară din 2011, când un judecător a decis condamnarea lui John Demjanjuk, argumentând că prin activităţile sale în calitate de lucrător la un lagăr de extreminare din Polonia al naziştilor a contribuit la uciderea în masă a prizonierilor.
Bilanţul cutremurului din Taiwan a ajuns la 59 de morţi
Bilanţul cutremurului produs sâmbătă în Taiwan a ajuns la 59 de morţi, iar 76 de persoane sunt în continuare dispărute, a anunţat ieri Ministerul taiwanez de Interne. Precedentul bilanţ prezentat de autorităţi era de 35 de morţi. Alte 327 de persoane au fost scoase de sub dărâmături, dar cel puţin 76 sunt dispărute, fiind sub ruinele complexului rezidenţial Weiguan, un bloc de 16 etaje din oraşul Tainan.
Un cutremur de suprafaţă cu intensitatea iniţială de 6,4 grade a avut loc pe 6 februarie în sudul Taiwanului, provocând prăbuşirea mai multor clădiri rezidenţiale.
Seismul s-a produs la adâncimea de doar 25 de kilometri. Epicentrul a fost la 27 de kilometri nord-est de oraşul taiwanez Pingtung, la 35 de kilometri sud-est de Yujing şi la 48 de kilometri est-nord-est de Tainan. Zona cea mai afectată de cutremur este oraşul Tainan, unde cel puţin 11 clădiri rezidenţiale s-au prăbuşit, inclusiv un bloc de 16 etaje.
Cel puţin 6 adolescenţi morţi într-un accident rutier în Franţa
Cel puţin şase adolescenţi au murit, ieri dimineaţă, după ce un microbuz şcolar a intrat în coliziune cu un alt vehicul, în vestul Franţei, la o zi după ce un accident similar a avut loc în estul ţării, soldat cu moartea a doi copii.
Accidentul rutier a avut loc în departamentul Charente-Maritime, din vestul Franţei, în jurul orei locale 07.15 (08.15 - ora României), în oraşul Rochefort. Platforma suspendată a camionului s-a desprins, după ce sistemul de susţinere a acesteia s-a defectat, intrând în coliziune cu microbuzul şcolar, a indicat secretarul de stat al Transporturilor, Alain Vidalies. "Din primele observaţii ale anchetei, platforma camionului s-a desprins şi a ajuns pe drumul de circulaţie, venind spre microbuzul şcolar care se afla în spate", a explicat Alain Vidalies, citat de postul BFMTV.
"Potrivit informaţiilor mele, accidentul a avut loc în centrul oraşului, astfel că forţele de intervenţie au acţionat rapid", a adăugat acesta, confirmând decesul a şase adolescenţi şi rănirea a trei persoane. La bordul microbuzului se aflau "17-18 persoane", iar camionul transporta balast, potrivit primelor observaţii ale anchetei, a declarat o sursă apropiată investigaţiei.
Este al doilea accident în care a fost implicat un autovehicul de transport şcolar în Franţa în ultimele 24 de ore.
Miercuri dimineaţă, doi copii, cu vârste de 12 şi 15 ani, au murit după ce autocarul în care se aflau a intrat în coliziune cu un alt autovehicul în apropiere de comuna Montbenoit din departamentul Doubs (estul Franţei). Alte şapte persoane au fost rănite în accidentul de miercuri produs, cel mai probabil, pe fondul lapoviţei şi a carosabilului alunecos.
Iranul sărbătoreşte umilind America
Sute de mii de oameni au celebrat, în oraşe din Iran, împlinirea a 37 de ani de la Revoluţia Islamică, în cursul evenimentelor fiind prezentate reconstituiri umilitoare despre capturarea a zece militari americani, pe fondul scandărilor pentru distrugerea SUA, Israelului şi Arabiei Saudite.
La paradele din Teheran au participat ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem din Iran, preşedintele Hassan Rohani şi comandantul Forţelor Al-Quds, Qasem Solemaini. Potrivit agenţiei Mehr, milioane de persoane au participat la manifestările organizate în Teheran. Agenţia IRNA a relatat că au avut loc manifestaţii în 1.000 de localităţi urbane şi în 4.000 de sate.
În cursul paradelor organizate în oraşele Teheran şi Qom, au fost organizate scenete cu reconstituiri despre capturarea a zece militari americani, eliberaţi după 24 de ore.
În paralel, un post al Televiziunii publice iraniene a difuzat imagini cu unul din cei zece foşti prizonieri americani în timp ce plângea. Manifestările au fost marcate de îndemnuri la distrugerea Statelor Unite, Israelului şi Arabiei Saudite, principalii inamici ai Iranului.
Zece membri ai Forţelor Navale americane au fost capturaţi de armata iraniană în Golful Persic în ianuarie, fiind eliberaţi după 24 de ore.
Orban dezvăluie un "pact secret" turco-german privind refugiaţii
Un "pact secret" între Berlin şi Ankara cu privire la migranţi prevede transportarea a 400.000-500.000 de persoane direct din Turcia către teritoriul Uniunii Europene, a scris, ieri, MTI.
Premierul ungar Viktor Orban i-ar fi informat despre această înţelegere între Germania şi Turcia pe parlamentarii din partidul său, Fidesz, în timpul unei reuniuni desfăşurate miercuri. Migranţii ar urma să fie acceptaţi nu doar de Germania şi vor fi distribuiţi între statele membre.
Orban a adăugat că afluxul fără precedent de migranţi către Europa va continua timp de mai mulţi ani, chiar dacă pactul va fi pus în practică.
Pe de altă parte, potrivit Der Spiegel, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan exploatează criza refugiaţilor şi şantajează Europa atunci când ameninţă că va deschide graniţele către Europa pentru migranţi.
Pe 8 februarie, website-ul grec Euro2day a publicat documente confidenţiale ale UE ce conţin ameninţările făcute de Erdogan într-o întâlnire pe 16 noiembrie 2015, în timpul Summitului G20 din Antalya, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. ''Putem deschide oricând porţile spre Grecia şi Bulgaria şi putem îmbarca refugiaţii în autobuze'', i-a răspuns Erdogan lui Juncker după ce acesta spusese că Turcia va obţine 3 miliarde euro de la Uniunea Europeană în următorii doi ani şi nu 6 miliarde euro, aşa cum ceruse Ankara.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
