.Rusia, pe picior de război cu un stat NATO
Avioanele de vânătoare ale Turciei, stat NATO, au doborât ieri un avion de război rus, care i-ar fi încălcat spaţiul aerian şi a ignorat avertismentele repetate. Rusia a precizat că avionul de tip Su-24 a fost doborât de focuri de artilerie, în timp ce Turcia a afirmat că avioanele sale F-16 au deschis focul asupra aeronavei ruse. Ministerul rus al Apărării a anunţat că cei doi piloţi s-au catapultat, dar a adăugat că Moscova nu este în contact cu ei.
Înregistrările video publicate de presă arată un avion de război cuprins de flăcări care se prăbuşeşte pe un deal şi doi membri ai echipajului care se paraşutează.
Potrivit unui comunicat al armatei turce, avionul a pătruns în spaţiul aerian turc în zona oraşului Yaylidag, din provincia Hatay, şi a fost avertizat de zece ori în decurs de cinci minute. Vinerea trecută, Ministerul turc de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus, cerându-i ca Rusia să înceteze operaţiunile în Siria împotriva satelor turkmene. Ankara a precizat că acţiunile ruse "nu constituie o luptă împotriva terorismului", ci bombardarea civililor. Ambasadorul Andrei Karlov a fost avertizat în timpul întrevederii că operaţiunile ruse ar putea avea consecinţe grave, sublinia ministerul.
Trupele siriene sunt în ofensivă în zona controlată de câteva grupări insurgente, inclusiv aripa Al-Qaida în Siria, Frontul al-Nusra, şi de Divizia a 2-a de Coastă, formată din luptători turkmeni locali.
În urma unor acuzaţii anterioare privind intruziunile Rusiei în spaţiul aerian turc, Comandamentul European al SUA a trimis pe 6 noiembrie şase avioane de vânătoare ale Forţelor Aeriene americane, de la baza lor din Marea Britanie, la baza aeriană turcă Incirlik, pentru a ajuta Turcia, stat membru NATO, să-şi securizeze spaţiul aerian.
Cu o zi înainte, Consiliul Nord-Atlantic al NATO a avertizat Moscova că se expune unui "pericol extrem" trimiţând avioane în spaţiul aerian turc.
Putin: "O crimă a complicilor terorişti"
Doborârea avionului militar rus de către Turcia reprezintă "o crimă" comisă de "complici ai teroriştilor", a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin, avertizând că Rusia nu va tolera astfel de atacuri. Putin a subliniat că, din informaţiile pe care le are, avionul rus doborât de Turcia era în spaţiul aerian sirian, în zona Lattakia. "Dar, oricum, piloţii noştri şi avionul nu reprezentau nicio ameninţare la adresa Turciei. Acest lucru era evident. Participau la operaţiuni împotriva reţelei teroriste Stat Islamic", a afirmat Putin după întrevederea cu regele Abdallah al Iordaniei. "Pierderea de astăzi reprezintă o lovitură aplicată în spate de către complici ai teroriştilor, iar Rusia nu va tolera acest lucru", a avertizat Putin, referindu-se la atitudinea Turciei. "Rusia a considerat Turcia întotdeauna un prieten, nu doar un vecin. Nu am idee de ce a trebuit să se întâmple ce s-a întâmplat acum, dar în orice caz relaţiile nu mai sunt aceleaşi", a insistat liderul rus.
Reuniune de urgenţă a NATO
Prim-ministrul turc Ahmet Davutoglu a motivat decizia forţelor armate turce de a doborî avionul militar rusesc prin faptul că Turcia are datoria de a face tot posibilul pentru a-şi apăra frontierele. "Naţiunea noastră trebuie să ştie că nu vom ezita, nici măcar o clipă, să luăm măsurile necesare", a subliniat prim-ministrul turc.
NATO a solicitat o reuniune de urgenţă în urma acestui incident. "NATO monitorizează situaţia de aproape. Colaborăm cu autorităţile turce", a precizat un oficial al NATO. Acesta nu a dat detalii suplimentare şi nu a precizat dacă Turcia va solicita o întâlnire de urgenţă a statelor membre NATO, ca în octombrie când avioane ruse au încălcat spaţiul aerian al Turciei de câteva ori.
Rebeli sirieni afirmă că au ucis unul dintre membrii echipajului
Un membru al echipajului avionului rus doborât în nordul Siriei a fost atins de focuri de armă rebele în timp ce încerca să-şi ghideze paraşuta către o zonă aflată sub controlul trupelor guvernamentale, afirmă o grupare rebelă, care susţine că l-a ucis. "În timp ce coborau, ei (membrii echipajului) încercau în mod repetat să-şi direcţioneze paraşutele astfel încât să sosească în teritoriul aflat sub controlul dictatorului Bashar al-Assad", a declarat Jabir Ahmad, un purtător de cuvânt al brigăzii rebele. Ahmad adaugă că "oamenii noştri din cadrul celei de a 10-a Brigăzi de Coastă de mitraliere au putut să-l lovească înainte să treacă mai departe, iar cadavrul a căzut în zona eliberată". "Pilot rus ucis în provincia Latakia de revoluţionari... o căutare a celui de-al doilea pilot (este) în curs", a anunţat gruparea rebelă a 10-a Brigadă de Coastă în mesaje postate pe conturile ei de Twitter şi Facebook.
Popularitatea lui Francois Hollande a crescut în urma atacurilor teroriste
Cota de popularitate a preşedintelui francez Francois Hollande a ajuns la 32%, în creştere cu 10 puncte procentuale faţă de cea de dinaintea atacurilor teroriste de pe 13 noiembrie, aceeaşi creştere fiind observată şi după atacurile de la Charlie Hebdo. Potrivit celui mai recent sondaj, circa 71% dintre francezi consideră că măsurile de luptă împotriva terorismului anunţate săptămâna trecută de preşedintele Hollande sunt cele corespunzătoare. Şi în cazul premierului Manuel Valls se observă o creştere a popularităţii, el ajungând la o cotă de 43%, cu 7 puncte procentuale peste cea anterioară atacurilor teroriste.
Prin urmare, cu numai două săptămâni înaintea alegerilor regionale, Hollande revine la nivelul de popularitate înregistrat în luna februarie. După câştigarea alegerilor prezidenţiale din anul 2012, popularitatea lui a scăzut continuu, bătând record după record.
Cât despre opoziţia de dreapta, sondajul relevă că atitudinea critică manifestată de principalele figuri ale acesteia în faţa măsurilor luate de Hollande după atacurile de pe 13 noiembrie nu este apreciată. Astfel, 58% dintre cei intervievaţi consideră că fostul preşedinte şi lider al opoziţiei Nicolas Sarkozy nu a fost la înălţimea momentului. Mai bine văzut pare să fie fostul premier conservator Alain Juppe, aspirant la preşedinţia Franţei pentru scrutinul din 2017, poziţiile sale publice după atacurile teroriste fiind mai moderate.
Chiar şi lidera extremei-drepte, Marine Le Pen, este criticată de 62% dintre respondenţi, deşi era de aşteptat ca în contextul resentimentelor faţă de musulmani, provocate de atentate, popularitatea ei să crească.
