MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Spionii pot să controleze smartphone-urile de la depărtare
Spionii britanici pot să preia controlul asupra smartphone-urilor de la depărtare doar prin trimiterea unui singur mesaj, fără ca proprietarii telefonului să ştie, avertizează Edward Snowden, fostul angajat al serviciilor secrete americane. "Vor să-ţi controleze telefonul în loc să te controleze pe tine", a declarat Edward Snowden într-un interviu acordat BBC Panorama, referindu-se la agenţia guvernamentală de comunicare centrală (GCHQ) a Marii Britanii. El a precizat că spionii britanici pot să acceseze funcţiile de înregistrare audio şi foto ale unui smartphone fără ca proprietarul acestuia să ştie.
Snowden a susţinut că GCHQ a folosit o serie de instrumente de interceptare intitulate "grupul Smurf", numite după personajele de benzi desenate, The Smurfs (ştrumfii). "Nosey Smurf" ("ştrumful băgăcios") le permite spionilor să pornească microfonul instalat într-un smartphone chiar dacă telefonul este închis, precizează Snowden. Alte programe folosite de GCHQ erau numite "Tracker Smurf" ("ştrumful urmăritor) şi "Dreamy Smurf" ("ştrumful visător"), care permiteau ca telefoanele să fie închise sau deschise de la depărtare. Snowden a explicat că mesajul trimis de GCHQ pentru a avea acces la smartphone nu va fi observat de proprietarul telefonului. "Când (mesajul) ajunge pe telefonul tău, este ascuns de tine, nu poţi să-l vezi. Nu apare pe ecranul telefonului tău. Plăteşti pentru un telefon, dar cine controlează sofware-ul de pe telefonul tău, deţine şi telefonul respectiv", a adăugat Snowden.
Potrivit BBC, Guvernul britanic a refuzat să comenteze politica privitoare la chestiunile de securitate şi spionaj. Snowden, care a fost acuzat în USA de spionaj şi furt de proprietate guvernamentală după ce a făcut publice în media documente despre spionajul digital, se află în exil în Rusia din iunie 2013.
Guvernul britanic lucrează la o lege care ar oferi mai multe drepturi agenţiilor de securitate şi spionaj privitoare la monitorizarea activităţilor online în vederea investigării infracţiunilor.
Un japonez şi un canadian, laureaţii Nobel pentru fizică
Cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au fost recompensaţi, ieri, cu premiul Nobel pentru fizică pe 2015. Cercetătorii japonez Takaaki Kajita şi canadian Arthur B. McDonald au primit premiul Nobel pentru fizică pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă.
Sezonul Nobel 2015 va continua, astăzi, cu premiul pentru chimie. Joi, va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru literatură. Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
Franţa s-a opus "vehement" discuţiei privind aderarea României la Schengen
Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda au fost statele care s-au opus introducerii pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, francezii fiind cei mai vehemenţi, potrivit unor surse oficiale.
Potrivit surselor citate, Franţa a fost cea mai vehementă voce împotriva introducerii pe agenda Consiliului JAI a aderării României la spaţiul Schengen. Aceleaşi surse susţin că partea română nu a insistat pentru discutarea problemei şi a fost de acord cu amânarea discuţiilor, în condiţiile în care un eventual vot negativ ar fi însemnat reluarea întregii proceduri de aderare. De asemenea, sursele citate susţin că poziţia României a fost convenită în urma unor discuţii între preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta.
O decizie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen urmează să fie amânată din nou, deoarece subiectul nu va fi introdus pe agenda reuniunii miniştrilor europeni de săptămâna aceasta, potrivit unor surse la curent cu situaţia, citate de postul bulgar naţional de radio (BNR).
Guvernul bulgar şi-a exprimat în repetate rânduri speranţa ca o aderare parţială la Schengen să fie supusă unui vot în cadrul reuniunii ordinare a Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din perioada 8-9 octombrie. Însă pe agenda reuniunii se află doar probleme referitoare la criza refugiaţilor şi controlul la frontiere. Extinderea zonei Schengen nu figurează pe agenda reuniunii JAI, potrivit unor reprezentanţi ai preşedinţiei luxemburgheze a UE, citaţi de BNR.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
