MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cele 14 alimente care garantează longevitatea
El a călătorit pe tot globul ca să descopere secretele culinare ale centenarilor, revenind după peripluri în Costa Rica, Japonia sau Grecia cu cele mai indicate 14 alimente, scrie Agerpres. Nu sunt lucruri deosebite, ci uşor de găsit în magazine. "Nu mă refer la goji sau sucuri verzi. Ajunge să gătim inteligent, cu alimente simple. Cele mai bune feluri pe care le-am mâncat erau făcute toate din ingrediente fără pretenţii", spune Jamie Oliver. Printre aceste superalimente se regăsesc tofu (bogată în fier), feta (bogată în calciu), ouăle (pentru proteine şi vitaminele A şi D), peştele gras (sursă de omega 3) sau creveţii (pentru magneziu). Jamie Oliver recomandă şi consumul unor porţii mai mici de carne, creşterea consumului de apă şi un mic dejun copios. "Când am călătorit în lume, am întâlnit oameni cu o viaţă lungă şi productivă. Toţi mâncau un mic dejun consistent", afirmă el, oferind lista completă a celor 14 alimente: ouă, lapte de capră (feta), peşte, cartofi dulci, legume şi zarzavaturi, tofu, fasole neagră, nuci, fructe proaspete, alge, orez sălbatic, usturoi, creveţi şi ardei.
O specie de mamifere a supravieţuit extincţiei dinozaurilor
Oamenii de ştiinţă au descoperit o specie străveche de mamifere care au supravieţuit evenimentelor ce au dus la dispariţia în masă a dinozaurilor.
Rămăşiţele acelui mamifer de talie mare, ce era asemănător unor rozătoare, au oferit cercetătorilor mai multe indicii despre felul în care mamiferele "au cucerit" planeta, după dispariţia dinozaurilor de pe Terra.
Kimbetopsalis simmonsae, aşa cum a fost denumită noua specie, era o vieţuitoare erbivoră, care semăna cu un castor. Stephen Brusatte, profesor la Universitatea Edinburgh, coordonatorul studiului, a relatat modul în care Carissa Raymond, o studentă din echipa sa, a descoperit aceste fosile, în timp ce prospecta un sit paleontologic în statul american New Mexico. "Ne-am dat seama destul de repede că acela era un tip complet nou de animal, pe care nimeni nu-l mai văzuse vreodată", a declarat profesorul Brusatte.
Cercetătorii au remarcat în special dinţii animalului, care erau specializaţi pentru mestecarea tulpinilor de plante, cu linii complicate de ridicături pe partea din spate, iar incisivii bine plasaţi în partea din faţă, pentru a roade diverse materiale vegetale. Oamenii de ştiinţă spun că noua descoperire, alături de alte descoperiri despre mamiferele din acea "lume nouă şi curajoasă", contribuie la realizarea unui portret destul de exact al felului în care mamiferele au reuşit să supravieţuiască acelui eveniment catastrofal.
"Foarte multe mamifere au murit, dar acest grup este unul care a reuşit să scape şi s-a descurcat foarte bine. Literalmente, lumea chiar s-a schimbat într-o singură zi. Acel asteroid a căzut pe Terra şi dintr-o dată dinozaurii au dispărut. Se pare că mamiferele îşi aşteptau rândul şi, imediat după ce dinozaurii au dispărut, ele au început să prospere", a explicat coordonatorul studiului.
Peste 130 de oameni "îngropaţi" de vii în Guatemala
Bilanţul victimelor alunecării masive de teren care a distrus un sat, în apropiere de Guatemala City, a ajuns la 131 de morţi, au anunţat oficialilor locali. "Din păcate, o nouă evidenţă arată că au fost confirmate decesele a 131 de persoane", iar alte aproximativ 300 de persoane erau date dispărute, a declarat un purtător de cuvânt al pompierilor, Julio Sanchez. El a precizat că mai mulţi copii mici, inclusiv nou-născuţi, se află printre victimele din satul Santa Catarina Pinula.
Joi seara, în urma unor ploi torenţiale, noroi şi moloz au ajuns în satul El Cambray II, în municipalitatea Santa Catarina Pinula, distrugând sau deteriorând cel puţin 125 de locuinţe. Autorităţile municipale au cerut în mai multe rânduri comunităţii să se mute din această zonă, situată la aproximativ 15 kilometri distanţă de capitala Guatemala City, cel mai recent în luna noiembrie a anului trecut, însă multe familii au refuzat, spunând că nu au unde să meargă.
Valuri de peste 300 de metri în Oceanul Atlantic
Valuri de peste 300 de metri înălţime s-au produs în timpul unui mega-tsunami care a avut loc acum 73.000 de ani în Oceanul Atlantic, în dreptul coastelor Africii, au descoperit oamenii de ştiinţă. Un versant de pe insula vulcanică Fogo din arhipelagul Insulele Capului Verde, situate în largul coastelor Africii, a căzut în ocean şi a declanşat un tsunami care putea literalmente muta munţii. A fost dislocată o masă uriaşă de rocă, aceasta generând mişcarea apei, a explicat Ricardo Ramalho, geofizician la universitatea din Bristol, conducătorul studiului, pentru cotidianul The Washington Post.
Oamenii de ştiinţă ştiau că pe insula Fogo se produsese o dislocare cu mii de ani în urmă, deoarece pe fundul mării din apropiere se află dovezi ale unei imense avalanşe de roci. Ei se aşteptau ca această avalanşă să fi provocat un tsunami la 30 de mile depărtare pe insula Santiago din cadrul arhipelagului Insulelor Capului Verde, dar nu cădeau de acord în privinţa mărimii acestui fenomen natural. O singură forţă pare să fi fost implicată în mutarea acestor roci cu circa 245 metri deasupra locaţiei originale şi aceasta nu putea fi decât un mega-tsunami, susţin oamenii de ştiinţă.
Această teorie recentă este pusă la îndoială de alţi oameni de ştiinţă din domeniu, care sunt sceptici cu privire la faptul că marii vulcani de astăzi s-ar putea prăbuşi brusc.
Sărăcia extremă afectează sub 10% din populaţia mondială
Sărăcia extremă afectează în acest an sub 10% din populaţia mondială, dar fenomenul rămâne "extrem de îngrijorător" în Africa subsahariană, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM) dat publicităţii duminică. Documentul relevă că în întreaga lume 702 milioane de persoane, ceea ce înseamnă 9,6% din populaţia mondială, trăiesc sub pragul sărăciei, indicator adus de Banca Mondială de la 1,25 dolari pe zi la 1,90 dolari pe zi pentru a se ţine cont de inflaţie. În 2012, anul din care provin cele mai recente date disponibile, numărul oamenilor afectaţi de sărăcie era de 902 milioane, reprezentând 13% din populaţia mondială. Această proporţie era de 29% în anul 1999. "Aceste previziuni ne arată că am putea fi prima generaţie din istorie care pune capăt sărăciei extreme", a declarat preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong-kim. Deşi în Asia — mai ales în India — şi America de Sud se manifestă o tendinţă de scădere netă a sărăciei extreme, acest fenomen încă afectează 35,2% din populaţie în Africa subsahariană, unde trăieşte aproape o jumătate din populaţia cea mai defavorizată la nivel mondial. Raportul BM mai precizează că instituţia nu dispune de date fiabile cu privire la sărăcia din Orientul Mijlociu şi din Maghreb, din cauza conflictelor din principalele ţări din regiune.
