MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un deţinut care a evadat în 1976 a cerut să se întoarcă după gratii în 2015
Poliţistul care a răspuns a crezut mai întâi că este o glumă, dar apelul era absolut real, scris New York Post. Clarence David Moore a evadat din închisoare de trei ori în anii '70. Declarat vinovat de furt în Carolina de Nord în 1967, el a fost condamnat la şapte ani de închisoare, dar a reuşit repede să fugă. Prins şi închis din nou în 1971, el a reuşit o nouă evadare anul următor.
În 1975 a revenit la închisoare, de unde a fugit ultima oară, în august 1976. De atunci s-a ascuns, schimbându-şi regulat locul de muncă şi identitatea şi instalându-se în 2009 în Kentucky. Însă, cum sănătatea i s-a degradat, a slăbit şi au apărut probleme de vorbire, reuşea greu să se trateze, neavând număr de asigurare socială. Atunci, după aproape 40 de ani, a decis să se întoarcă în celulă ca să beneficieze de îngrijiri medicale. Când şeriful a venit să îl aresteze, Moore era în pat şi a izbucnit în plâns. "Parcă ar avea 90 de ani". "Cred că obosise să fugă şi avea nevoie de îngrijiri medicale", a spus şeriful. Când a ajuns la închisoare, Moore i-a mulţumit acestuia pentru "amabilitate"
Biserica Armeană a canonizat cele 1,5 milioane de victime ale genocidului armean
Biserica Armeană i-a canonizat pe cei 1,5 milioane de armeni masacraţi de forţele otomane în urmă cu 100 de ani, pe fondul refuzului Turciei de a recunoaşte genocidul armean. Liderii Bisericii şi oficiali de stat au participat la ceremonia desfăşurată joi la Catedrala Echmiadzin, din apropierea capitalei armene Erevan, pentru a marca 100 de ani de la începutul masacrului. "Canonizarea martirilor genocidului aduce un nou suflu, graţie şi binecuvântare vieţii noastre naţionale şi ecleziastice", a afirmat Catholicos Karekin II, liderul Bisericii Apostolice Armene, în cursul ceremoniei în aer liber, la care a participat şi preşedintele Armeniei, Serge Sarkisian. Ceremonia de două ore s-a încheiat în mod simbolic la ora 19.15 (18.15, ora României), când clopotele bisericilor au bătut de 100 de ori, un gest repetat de toate bisericile armene din lume.
Armenia a comemorat vineri 100 de ani de la masacrarea armenilor de către forţele Imperiului Otoman, printr-o serie de ceremonii la care au participat personalităţi din toată lumea, între care şi preşedinţii rus şi francez, Vladimir Putin şi Francois Hollande.
Armenia afirmă că aproximativ 1,5 milioane de persoane au fost ucise, însă numărul este disputat de Turcia, care respinge de asemenea folosirea termenului "genocid". Ankara acceptă că au fost comise atrocităţi, dar susţine că nu au existat încercări sistematice de a extermina poporul armean creştin. Turcia afirmă de asemenea că numeroşi turci musulmani au murit în timpul războiului.
Fotosinteza artificială, inventată de cercetătorii americani
Fotosinteza artificială a fost realizată cu succes de un sistem care a fost inventat de cercetătorii de la Lawrence Berkeley National Laboratory şi de la Universitatea California din Berkeley, din Statele Unite ale Americii.
Fotosinteza artificială reprezintă un concept revoluţionar, cu beneficii majore atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru producţia de energie regenerabilă. Oamenii de ştiinţă americani au creat un sistem care poate să capteze emisiile de dioxid de carbon înainte ca acestea să fie eliberate în atmosferă şi le transformă în carburanţi, produse farmaceutice, mase plastice şi alte produse ce pot fi valorificate. Dioxidul de carbon este principalul gaz cu efect de seră produs prin arderea combustibililor fosili şi reprezintă un element major care a contribuit la creşterea temperaturii globale de pe Terra.
Oamenii de ştiinţă încearcă de mai multe decenii să găsească o metodă practică de reproducere a fotosintezei.
Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi folosesc energia primită de la Soare pentru a transforma apa şi dioxidul de carbon în oxigen şi carboxidraţi. Acest proces s-a dovedit a fi însă o foarte dificilă provocare tehnologică pentru oamenii de ştiinţă. Savanţii din California au reuşit însă acest lucru cu ajutorul nanotehnologiei. Punctul central al sistemului creat de ei constă într-o reţea de sârme din silicon şi oxid de titan care sunt acoperite cu bacterii din specia Sporomusa ovata. Acele "nano-sârme" captează energia solară şi o transmit bacteriilor, care convertesc dioxidul de carbon din aer în acetat (un element-cheie din mai multe molecule organice complexe prezente în structura carburanţilor, maselor plastice biodegradabile şi produselor farmaceutice).
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
