MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Copiii dintr-un buncăr din Doneţk cred că "fasciştii" sunt la putere
O echipă de televiziune a vizitat buncărul situat la subsolul unui centru de artă din capitala regiunii Doneţk, aflată sub controlul separatiştilor proruşi. Copiii au ieşit din corturile improvizate, dornici să-şi arate jucăriile în faţa camerelor de filmat, fericiţi, dar palizi. Mulţi dintre ei nu au ieşit afară mai mult de câteva minute în ultima lună. O fetiţă a declarat că nici nu îşi aminteşte când s-a jucat ultima dată afară.
Adulţii se tem să îi lase mai departe de curtea clădirii în care locuiesc, pentru că strada de lângă parc a fost bombardată în urmă cu câteva zile. Ei spun că şi şcoala a fost bombardată şi nu are un buncăr, astfel că nu este sigură pentru copii, care nu au mai fost la cursuri din decembrie.
Unii dintre băieţi se jucau cu arme de plastic, luptând cu soldaţi imaginari, dar teama lor este viscerală şi reală. Unii dintre ei au descris exploziile şi casele avariate. Întrebaţi cine îi bombardează, ei au răspuns "fasciştii", referindu-se la Guvernul din Kiev. De altfel, asta este ceea ce cred aceşti copii şi părinţii lor: că armata ucraineană îi atacă, "fasciştii" au preluat puterea şi numai rebelii proruşi îi protejează.
Pe toată durata filmării s-au putut auzi focuri de rachete, dar cele două părţi se acuză reciproc pentru intensificarea violenţelor în ultimele zile.
În apropierea unei pieţe din centrul oraşului, numeroşi oameni stăteau la coadă pentru a primit ajutoare umanitare, donate de Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean. Guvernul de la Kiev a întrerupt plata pensiilor şi ajutoarelor sociale în regiunile controlate de rebeli, astfel că mulţi locuitori nu îşi mai permit să cumpere mâncare şi sunt dependenţi de donaţii.
Nou vot pentru alegerea preşedintelui Italiei, după ce Francesco Totti a primit cinci voturi
Marii electori au început vineri să voteze în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial din Italia, după ce joi, în primul tur, majoritatea au dat buletinele de vot goale, iar cinci l-au propus pe căpitanul echipei de fotbal AS Roma, Francesco Totti.
În primele trei tururi, un candidat trebuie să obţină două treimi din voturile celor 1.009 mari electori - senatorii, deputaţii şi reprezentanţi regionali - adică 672 de voturi. Dar începând cu cel de-al patrulea tur, este suficientă majoritatea simplă, adică 505 voturi. Premierul Italiei, Matteo Renzi, i-a îndemnat pe colegii săi din Partidul Democrat (PD, centru-stânga) să dea buletinele de vot goale în primele trei tururi, apoi să voteze candidatura judecătorului constituţional Sergio Mattarella, un creştin-democrat care nu prea este cunoscut de marele public. Această alegere pune la încercare relaţia dintre tânărul premier şi fostul şef al Guvernului Silvio Berlusconi, care l-a ajutat în ultimele luni să adopte unele reforme combătute de aripa stângă a PD. Fostul premier le-a cerut aleşilor partidului său Forza Italia să dea buletinele goale la toate tururile de scrutin.
Partidul Democrat dispune oficial de 415 voturi, la care se adaugă câteva zeci de aleşi ai altor partide sau grupuri mixte. În primul tur, joi după-amiază, 538 de mari electori au dat buletinele de vot goale.
Lukaşenko se vede singura pavăză împotriva "prăbuşirii" ţării
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko i-a avertizat pe ruşi şi pe occidentali că nu intenţionează deloc să plece de la putere şi că va candida în alegerile prezidenţiale din 2015. "Cu privire la retragerea mea, am spus deja acest lucru, foarte ferm, Kremlinului. Este imposibil să fiu făcut să mă pliez. Nici Moscova şi nici occidentalii nu vor reuşi", a subliniat el, în faţa mai multor jurnalişti belaruşi şi ruşi.
Preşedintele belarus, aflat la putere din 1994, s-a distanţat recent de Rusia, din cauza crizei ucrainene, în pofida faptului că economia ţării sale este foarte legată de a marelui vecin. "Mă pot spânzura, mă pot omorî, dar să mă facă să-mi schimb gândirea, direcţia politică, este imposibil", a spus el. "Deci, dacă sunt în viaţă şi sănătos, în 2015 mă veţi vedea pe lista candidaţilor în alegerile prezidenţiale", care vor avea loc pe 20 noiembrie.
"Nu plec şi nu pot pleca. Nu am dreptul. V-am explicat deja că, dacă ţara se prăbuşeşte, iar eu sunt plecat, atunci voi fi acuzat de laşitate. Voi fi considerat responsabil. Iar ei vor vor avea dreptate", a conchis el.
Ajuns la putere în 1994, Lukaşenko este considerat de către numeroşi observatori şi apărători ai drepturilor omului un lider paternalist şi autoritarist. Ultima sa realegere - cu 80% din sufragii - în decembrie 2010, pentru al patrulea mandat, a fost marcată de o reprimare violentă a opoziţiei, care denunţa fraude.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
