MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Ţigările electronice, de zece ori mai cancerigene decat ţigaretele obişnuite
Cercetătorii niponi au descoperit concentraţii mari de substanţe chimice nocive, inclusiv formaldehidă şi acetaldehidă, în vaporii produşi de lichidul utilizat de mai multe branduri de ţigarete electronice. Acest studiu contrazice teoriile recente potrivit cărora dispozitivele electronice sunt mai "sigure" decât ţigaretele obişnuite.
Formaldehida, o substanţă prezentă în materialele de construcţii şi în fluidele de îmbălsămare, este prezentă în acei vapori într-o concentraţie mult mai mare decât agenţii cancerigeni existenţi în fumul produs de ţigările obişnuite. Acetaldehida, care există în stare naturală în cantităţi mici, fiind folosită în principal în sectorul plantelor industriale pentru a produce acizi şi alte substanţe chimice, a fost detectată la rândul ei în cantităţi mai mari în vaporii ţigărilor electronice decât în fumul ţigărilor tradiţionale.
În august, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a solicitat guvernelor lumii să interzică comerţul cu ţigarete electronice pentru minori, avertizându-le în legătură cu faptul că aceste produse reprezintă "o ameninţare serioasă" pentru fetuşi şi persoanele tinere.
Fragmente de ADN au supravieţuit unei călătorii în spaţiu
Molecule de ADN ataşate de diverse părţi ale unei capsule ce a fost lansată în spaţiu cu ajutorul unei rachete au supravieţuit nu doar acelei călătorii, ci şi după reintrarea în atmosfera terestră, în ciuda faptului că au avut de suportat temperaturi extreme. Potrivit AFP, acest experiment ştiinţific, desfăşurat cu ocazia misiunii spaţiale europene Texus, în martie 2011, a arătat că, după lansarea capsulei, zborul în spaţiu, reintrarea în atmosferă şi aterizarea acesteia, moleculele de ADN se aflau încă pe capsulă. Oamenii de ştiinţă au avut parte de o altă surpriză: ADN-ul care a supravieţuit era în continuare capabil să îşi transfere informaţiile genetice unor celule de bacterii şi unor ţesuturi conjunctive. "Acest studiu furnizează dovezi experimentale care atestă faptul că informaţia genetică din ADN poate să supravieţuiască atât în condiţiile extreme din spaţiu, cât şi după reintrarea în straturile dense ale atmosferei", unde frecarea la viteze mari a capsulei poate să ridice temperatura până la 1.000 de grade Celsius, a explicat profesorul Oliver Ullrich, cercetător la Institutul de Anatomie din cadrul Universităţii din Zurich, coautor al studiului.
Numeroşi oameni de ştiinţă consideră că ADN-ul ce provine din spaţiu poate să ajungă intact pe Terra, transportat de materiale extraterestre precum praful cosmic şi meteoriţi. Aproximativ 100 de tone de astfel de materiale cosmice cad în fiecare zi pe planeta noastră. "Această stabilitate extraordinară a ADN-ului arată, de asemenea, că nu este deloc imposibil ca, în ciuda tuturor precauţilor luate, vehiculele noastre spaţiale să transporte ADN terestru pe alte planete, precum Marte", a adăugat profesorul Ullrich. "Ţinând cont de acest risc, va trebui să evităm o astfel de contaminare în misiunile noastre de căutare a vieţii extraterestre", a concluzionat profesorul elveţian.
Angajaţii care îşi urăsc locurile de muncă se îngraşă mai repede
Angajaţii care îşi urăsc locurile de muncă prezintă un risc mai mare de îngrăşare, întrucât aceste persoane aleg alimente nesănătoase pentru mesele de prânz în zilele cu agende de lucru stresante, potrivit unui studiu realizat recent în Marea Britanie. Prin comparaţie, angajaţii care au o atitudine pozitivă faţă de locurile lor de muncă aleg alimente sănătoase pentru mesele de prânz, orientându-se spre salate şi sendvişuri. Peste trei sferturi (77%) dintre cei 2.000 de angajaţi britanici participanţi la acest studiu au spus că atmosfera de la locul de muncă influenţează "în mod categoric" alimentele pe care le aleg pentru mesele de prânz. Jumătate dintre ei au spus că aleg întotdeauna alimente sănătoase în zilele în care se simt fericiţi şi bine dispuşi. Totuşi, imediat ce au parte de o zi dificilă la birou, mai mult de jumătate (54%) dintre respondenţi renunţă la alimentele sănătoase, precum sushi şi salate, în favoarea unor preparate precum burgeri şi pizza. O zi proastă la locul de muncă reprezintă, de asemenea, de departe, cea mai populară scuză pentru adoptarea unui comportament alimentar nesănătos, denumit "comfort eating" ("mâncat de consolare") - 72% dintre respondenţi recunoscând că procedează astfel.
Studiul a arătat, de asemenea, că alimentele de tip fast-food sunt dăunătoare nu doar pentru siluetă, ci şi pentru portofel, întrucât angajatul tipic britanic cheltuie, în medie, 221,76 delire sterline pe alimente nesănătoase într-un an, doar cu scopul de a-şi ameliora dispoziţia.
Interpol cere arestarea imediată a unui miliardar rus
Interpol a cerut, ieri, arestarea imediată a miliardarului rus Serghei Pugacev, fost proprietar al magazinelor alimentare de lux Hédiard, a anunţat organizaţia de poliţie internaţională. Oligarhul, un fost apropiat al Kremlinului exilat în prezent la Londra, a fost plasat pe lista roşie a Interpol, care a îngheţat deja averile sale la nivel internaţional la cererea justiţiei ruse. El este acuzat de deturnare de fonduri şi escrocherie la scară mare, o infracţiune pasibilă cu până la zece ani de închisoare în Rusia.
Serghei Pugacev, în vârstă de 51 de ani, este suspectat în cadrul unei anchete privind falimentul, în 2010, al băncii Mejprombank, care ar fi făcut tranzacţii dubioase scoţând active din Rusia pentru proprietarii săi. Multă vreme considerat un "bancher al Kremlinului", el a investit peste 100 de milioane de euro în lanţul alimentar de lux francez Hédiard, al cărui control l-a preluat în 2007. În iunie 2014, tribunalul comercial din Paris a validat preluarea în proporţie de 100 la sută a mărcii de către firma austriacă Do & Co.
Omul de afaceri este cunoscut în Franţa şi pentru că a preluat în 2009 cotidianul France Soir, care a dispărut de la chioşcuri trei ani mai târziu, în pofida unei investiţii de 100 de milioane de euro. Pugacev încerca să obţină de mai mulţi ani ridicarea deciziei de îngheţare a averii sale la nivel internaţional, denunţând un "raid" al statului rus, al cărui critic a devenit.
Sora lui Kim Jong-un accede în rândurile puterii de la Phenian
Coreea de Nord a dezvăluit, ieri, titlul oficial al surorii liderului nord-coreean Kim Jong-un, a cărei influenţă va continua să crească în anii următori, potrivit speciliştilor. Kim Yo-jong, care ar avea 26 de ani, a avut prima apariţie publică în decembrie 2011 la funeraliile tatălui ei, Kim Jong-il.
Ea a apărut de mai multe ori de atunci alături de fratele său, Kim Jong-un, la evenimente politice şi "vizite de îndrumare pe teren", în cursul cărora liderul acordă sfaturi tehnice în toate domeniile, industrial, agricol, şcolar, militar etc. Presa oficială nu a vorbit însă niciodată despre funcţia acesteia în cadrul aparatului de stat. Pentru prima dată, agenţia KCNA a prezentat-o drept "directoarea adjunctă a departamentului" comitetului central al Partidului Muncitorilor, partidul unic nord-coreean. Ea îl însoţea pe fratele ei în timpul unei vizite la un studio de animaţie creat de bunicul lor, fondatorul Republicii Populare Democratice Coreea, Kim Il-sung.
Kim Jong-un le-a cerut angajaţilor la studio să producă opere "fidele principiilor partidului". Considerată singura dinastie comunistă din istorie, familia Kim conduce Coreea de Nord de la sfârşitul războiului cu Seulul (1950-1953).
Peste 20 de deţinuţi aflaţi în greva foamei au murit în Venezuela
Cel puţin 21 de deţinuţi aflaţi în greva foamei au murit, miercuri, în Venezuela, din cauza unei intoxicaţii cu medicamente, au anunţat poliţia şi un ONG. Guvernul venezuelean a confirmat moartea a 13 deţinuţi şi 145 de cazuri de intoxicare cu medicamente în închisoarea Uribana (sud-vest).
Deţinuţi ai acestei închisori din statul Lara au intrat marţi în greva foamei în semn de protest faţă de tratamentele inumane şi încălcările drepturilor omului comise împotriva lor de către personalul din penitenciar. Şaptesprezece deţinuţi au murit în această închisoare, potrivit poliţiei. Alţi patru deţinuţi transferaţi de la Uribana la Tocoron, în statul Aragua, au decedat la rândul lor din aceeaşi cauză, a anunţat Observatorul Venezuelean al Închisorilor (OVP). Potrivit acestui ONG pentru apărarea drepturilor deţinuţilor, mai mulţi deţinuţi s-au revoltat şi s-au dus la infirmerie, unde s-au otrăvit cu medicamente.
Departamentul Instituţiilor Penitenciare a anunţat că decesele au fost cauzate de supradoze de medicamente, între care antibiotice, pastile împotriva epilepsiei şi hipertensiunii, dar şi alcool.
În august, OVP a denunţat suprapopularea (de 190%), insalubritatea şi violenţa din închisorile din Venezuela, unde 150 de deţinuţi şi-au piedut viaţa în primul semestru al anului 2014. Potrivit acestui raport, la sfârşitul lui iunie existau 55.007 deţinuţi în închisorile din Venezuela, care are o capacitate de 19.000 de locuri. Venezuela are 30 de milioane de locuitori.
Bilanţul epidemiei de Ebola a ajuns la 5.689 de morţi
Numărul deceselor provocate de epidemia de febră hemoragică Ebola a ajuns la 5.689, din totalul de 15.935 de persoane infectate cu acest virus, potrivit ultimului bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicat miercuri. Bilanţul precedent al OMS, publicat vineri, era de 5.459 de morţi din 15.351 cazuri. Noul bilanţ prezintă date înregistrate până la 23 noiembrie. OMS consideră că datele acestor bilanţuri sunt subestimate.
Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci şi până la 23 noiembrie 2014, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.260 de persoane în această ţară, din 2.134 de cazuri. De asemenea, s-au înregistrat 3.016 morţi în Liberia, din 7.168 de cazuri. În Sierra Leone, OMS a înregistrat 1.398 de decese din 6.599 de cazuri declarate.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
