MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Uneori, Moscova crede în lacrimi
Rusia susţine că nu este responsabilă de catastrofa aviatică din estul Ucrainei, însă mesajele de condoleanţe lăsate de numeroşi ruşi la ambasada Olandei din Moscova arată că aceştia consideră că ţara lor poartă o parte din responsabilitate, comentează CNN.
Astfel, la ambasada Olandei din Moscova, oamenii au lăsat flori şi jucării la un memorial improvizat în onoarea victimelor tragediei aviatice. De asemenea, poate fi văzut un desen cu un avion rupt în timpul zborului, însoţit de mesajul "copiii nu ar trebui să moară", scris chiar de mâna unui copil. Într-un alt mesaj se poate citi: "Ne este teamă, suntem ruşinaţi, suntem în doliu". În timp ce poziţia oficială a Rusiei este că statul rus nu a avut nici un rol şi nu este responsabil de prăbuşirea avionului, folosirea frazei "Iertaţi-ne" în mesajele de condoleanţe de la ambasada Olandei la Moscova este frapantă. Acest mesaj lasă impresia că oamenii chiar cred că Rusia poartă o parte din responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei. "Scuzaţi-ne, vă rugăm, dacă puteţi. Ne pare rău! Rusia, Moscova", scrie într-un alt mesaj. Este "dificil să recunoşti că ţara noastră ar putea fi implicată în acest accident", a declarat pentru CNN Iuri Iemşanov, un locuitor din Moscova. "Cred că sunt destule dovezi că suntem în relaţii apropiate cu separatiştii din Ucraina. Bănuiesc că este clar că îi sprijinim furnizându-le arme şi cred că nu contează cine a lansat racheta. Doar pentru că sprijinim teroriştii, suntem implicaţi", a adăugat el.
"Cred că trebuie să existe o investigaţie, dar sigur că multe lucruri sunt înţelese deja şi probabil am putea şti cine a făcut asta", a afirmat soţia acestuia, Marina. O altă femeie, Olga, s-a declarat sigură că Rusia nu este implicată în tragedia aviatică şi că este necesară o investigaţie. "Totuşi, şi eu aş spune «Iertaţi-mă». Simt acelaşi lucru", a precizat ea.
Cenzura se înăspreşte în Rusia
Între timp, cinci ONG-uri ruseşti, între care Memorial, cea mai importantă organizaţie de apărare a drepturilor omului în Rusia, au fost înregistrate luni de Ministerul Justiţiei drept "agenţi străini".
ONG-urile ruseşti Memorial, Agora, Verdict Public, Avocaţi pentru libertate şi drepturi constituţionale (Jurix) şi grupul pentru apărarea mediului Ekozaşita efectuează "activităţi politice" şi beneficiază de fonduri din străinătate, ceea ce justifică înregistrarea lor în calitate de "agenţi străini", a explicat Ministerul rus al Justiţiei. Trei ONG-uri - Memorial, Jurix şi Verdict Public - au anunţat că resping acest calificativ, care are o conotaţie negativă în Rusia, fiind aplicat în anii 1970 şi 1980 opozanţilor acuzaţi că ar fi în serviciul Occidentului. "Determinarea autorităţilor ruse de a decima organizaţiile societăţii civile independente rămâne de neclintit", a denunţat într-un comunicat John Dalhuisen, care se ocupă de Europa şi Asia Centrală pentru ONG-ul Amnesty International. "Întrebarea pe care ar trebuie să şi-o adreseze ruşii este: cine le va proteja drepturile atunci când (aceste ONG-uri) vor dispărea?", a continuat el.
FBI a încurajat musulmani americani să devină terorişti
"Dilema e cum trebuie să răspundă forţele de ordine când află că cineva vorbeşte despre o acţiune teroristă?", a reacţionat un expert în securitate
FBI a "încurajat, a incitat şi uneori chiar a plătit" musulmani americani pentru a-i determina să comită atentate pe care altfel nu le-ar fi comis, în timpul operţiunilor de filare desfăşurate după 11 septembrie, arată un raport al Human Rights Watch (HRW). Organizaţia acuză în raportul său forţele de ordine că "în unele cazuri au transformat în terorişti indivizi care respectau legea, sugerându-le comiterea unui act terorist".
În documentul său de 214 pagini, HRW ajutată de experţi de la Universitatea din Columbia analizează "în profunzime" 27 de exemple concrete privind aproximativ 500 de cazuri de terorism instrumentate de tribunale americane de la atentatele din 11 septembrie. Deşi susţin că nu vor să generalizeze, autorii raportului estimează că jumătate din condamnările teroriste rezultă din astfel de operaţiuni sub acoperire. În 30 la sută din cazuri, agentul infiltrat a jucat un rol activ în planificarea complotului. "Li s-a spus americanilor că autorităţile federale le garantează securitatea împiedicând şi pedepsind terorismul în interiorul Statelor Unite", a declarat Andrea Prasow, unul dintre autori. "Dar uitaţi-vă mai îndeaproape şi veţi realiza că mulţi dintre aceşti indivizi nu ar fi comis niciodată fapta dacă forţele de ordine nu i-ar fi încurajat, împins şi uneori chiar plătit pentru a comite acte teroriste". Studiul citează cazul "celor patru de la Newburgh", acuzaţi că au planificat atentate împotriva unor sinagogi şi a unei baze militare americane în 2009. Un judecător susţine că Guvernul a fost cel care le-a "furnizat ideea şi mijloacele (comiterii) infracţiunii şi le-a deschis calea".
După ce a intervievat 215 persoane, inculpate sau condamnate, rudele lor, avocaţi, judecători sau procurori, HRW acuză autorităţile că au vizat în mod conştient comunitatea musulmană, având "un efect imediat asupra practicilor" credincioşilor care se simt urmăriţi, a explicat presei Tarek Ismail, consilier la Universitatea din Columbia.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului Justiţiei, Marc Raimondi, s-a apărat subliniind că aceste operaţiuni, validate de Curtea Supremă, sunt un "instrument de mare valoare pentru protejarea ţării de terorism".
Potrivit HRW, FBI vizează deseori persoane vulnerabile, care suferă de probleme mentale şi intelectuale.
"Adevărata dilemă aici este cum anume trebuie să răspundă forţele de ordine când află că cineva vorbeşte despre o acţiune violentă sau teroristă", a reacţionat expertul în securitate naţională JM Berger.
Moldoveanul care şi-a ucis soţia şi cei doi copii în Franţa s-a predat
Cetăţeanul moldovean suspectat că şi-a ucis soţia însărcinată şi cei doi copii, vineri seara, la Perreux-sur-marne, în Franţa, s-a predat luni la comisariatul din Forbach, au anunţat ieri surse apropiate anchetei, precizând că femeia este româncă. Suspectul, un cetăţean moldovean în vârstă de 37 de ani, era căutat de anchetatori după descoperirea cadavrelor vineri seara, la domiciliul familiei. Femeia şi cei doi băieţi, în vârstă de 18 luni şi respectiv cinci ani, au fost înjunghiaţi. Bărbatul a fost plasat în arest preventiv după ce s-a predat, luni seara.
Cumnatul femeii în vârstă de 36 de ani, care era însărcinată în şapte luni, a descoperit cadavrele vineri seara, într-o baltă de sânge. Victima este născută în România, a precizat Parchetul, după ce cumnatul său şi vecinii au prezentat-o drept o unguroaică pe nume Tina. Un cuţit a fost găsit la locul crimelor, iar poliţia franceză cercetează ipoteza unei drame familiale.
Proprietarul feribotului sud-coreean naufragiat a fost găsit mort
Poliţia sud-coreeană a anunţat ieri că a fost descoperit cadavrul omului de afaceri Yoo Byung-Eun, proprietarul feribotului Sewol, care a naufragiat în luna aprilie provocând moartea a peste 300 de persoane, printre care numeroşi elevi. Cadavrul bărbatului în vârstă de 73 de ani a fost descoperit la 12 iunie într-o livadă din Suncheon, oraş aflat la 300 de kilometri sud de Seul. Potrivit poliţiei, cadavrul se afla în stare avansată de descompunere şi, din acest motiv, a fost foarte greu de identificat, iar cauzele decesului urmează să fie stabilite.
La faţa locului au fost găsite mai multe sticle de băuturi alcoolice goale, a declarat şeful poliţiei din Suncheon, Woo Hyung-Ho. "Nu ştim dacă este crimă sau sinucidere", a adăugat el. "Sperăm că analizele vor permite să aflăm mai multe şi să stabilim data decesului", a mai afirmat şeful poliţiei din Suncheon.
Yoo Byung-Eun era membru al familiei care controla, prin intermediul unor filiale, compania maritimă Chonghaejin Marine Co, proprietară a feribotului Sewol, naufragiat la 16 aprilie cu 476 de persoane la bord, printre care 325 de liceeni. Dintre cei 304 morţi, aproape 250 erau elevi la un liceu de la sud de Seul, aflaţi într-o excursie şcolară. Poliţia a lansat un mandat de arestare pe numele lui Yoo Byung-Eun la scurt timp după naufragiu, însă el s-a ascuns. Mai multe percheziţii de amploare, cu participarea a mii de poliţişti, au fost desfăşurate într-un vast complex agricol legat de numele omului de afaceri sud-coreean. Autorităţile au oferit o recompensă în valoare de 500 de milioane de yeni (360.000 de euro) pentru orice informaţie care ar fi dus la arestarea sa.
Anchetatorii doreau să-l interogheze pe omul de afaceri în cazuri de mită, deturnare de fonduri şi presupuse încălcări ale regulilor de securitate în cazul feribotului Sewol.
Un olandez a evitat ambele catastrofe aeriene ale Malaysia Airlines
Ciclistul olandez Maarten de Jonge a înşelat moartea de două ori, după ce a schimbat în ultimul moment biletele pentru zborurile Malaysia Airlines MH17 şi MH370, ambele implicate în accidente aeriene în ultimele patru luni. De Jonge, în vârstă de 29 de ani, a declarat pentru postul public de televiziune olandez RTV Oost că ar fi trebuit să călătorească la bordul avionului Boeing 777 care a fost doborât în Ucraina joi. Ciclistul susţine că a decis să schimbe zborul în ultimul minut, după ce a descoperit că ruta prin Frankfurt era mai ieftină în ziua respectivă. În timpul interviului, ciclistul a dezvăluit însă că în martie intenţiona să ia zborul MH370 al Malaysia Airlines care a dispărut la 8 martie şi despre care experţii cred că s-a scufundat în Oceanul Indian. El a declarat pentru RTV Oost că şi-a schimbat planurile de zbor în ultimul minut. "Aş fi putut lua acel avion foarte uşor", a declarat De Jonge. "Este de neimaginat. Îmi pare foarte rău pentru pasageri şi pentru familiile lor, dar în acelaşi timp sunt foarte mulţumit că sunt nevătămat", a adăugat el.
Într-o declaraţie postată pe site-ul său de Internet, ciclistul susţine că nu va mai oferi alte interviuri din respect faţă de persoanele care au murit în cele două tragedii.
Evreii din Germania, îngrijoraţi de o "explozie" a antisemitismului
Consiliul central al evreilor din Germania a denunţat "o explozie a urii" antisemite în marja unor manifestaţii propalestiniene care au avut loc în această ţară.
În mai multe oraşe din Germania, numeroşi manifestanţi care se opun operaţiunii militare israeliene în Fâşia Gaza au scandat sloganuri antisemite în cursul ultimelor zile, potrivit presei germane. "Asistăm, în prezent, la o explozie a urii şi violenţei împotriva evreilor, care ne-a şocat şi consternat. Nu am crezut niciodată că vom mai auzi scandându-se sloganuri antisemite pe străzile germane, în modul cel mai urât şi primitiv", a declarat Dieter Graumann, preşedintele Consiliului central al evreilor din Germania. Potrivit lui, "evreii sunt din nou ameninţaţi în Germania şi uneori agresaţi".
Mii de persoane au manifestat duminică în mai multe oraşe şi capitale europene împotriva ofensivei israeliene în Fâşia Gaza. În apropiere de Paris, o manifestaţie propalestiniană interzisă a degenerat în violenţe şi acte de vandalism.
Nemţii autorizează cultivarea canabisului în scopuri medicale
Justiţia germană a autorizat ieri pentru prima dată mai mulţi pacienţi să cultive canabis în scop terapeutic, în condiţiile în care solicitările au fost examinate de la caz la caz. Cinci pacienţi care suferă de dureri cronice au depus un recurs împotriva refuzului, venit din partea Institutului federal pentru medicamente (BfArM), de a le permite să cultive canabis pentru uz personal, pentru a se trata. Niciunul nu avea mijloacele necesare pentru a achiziţiona acest drog uşor, neavut în vedere de asigurările lor medicale.
Examinând fiecare dosar, magistraţii tribunalului administrativ din Koln (vest) le-au dat dreptate la trei pacienţi şi au respins cererile celorlalţi doi. În ceea ce priveşte cele două respingeri, în primul caz magistraţii au apreciat că reclamantul nu putea garanta că nicio persoană terţă nu va avea acces la plantele cultivate, iar în cea de-a doua speţă au considerat că pacientul nu epuizase toate alternativele terapeutice posibile.
BfArM şi pacienţii ale căror cereri au fost respinse au o lună la dispoziţie pentru a contesta decizia în faţa Curţii administrative din Munster (vest), într-o ţară în care folosirea canabisului fără reţetă medicală rămâne interzisă.
Potrivit AFP, legislaţia a evoluat în numeroase ţări occidentale în sensul permiterii folosirii terapeutice a marihuanei, care îi ajută mai ales pe pacienţii care suferă de cancer, glaucom, SIDA, hepatita C sau boala Parkinson.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
