Elevi, bun venit în şcoli fără autorizaţii şi înconjurate de schele!
Aproape 55.000 de elevi şi circa 5.000 de profesori se întorc la şcoală astăzi. Înainte de primul clopoţel, în şcolile vrîncene sînt însă multe probleme nerezolvate. Deşi oficialii Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Vrancea susţin că anul şcolar 2011-2012 începe în fiecare unitate de învăţămînt din judeţ, multe dintre acestea nu sînt pe deplin pregătite să-i primească pe elevi. Lucrările de reabilitare şi consolidare la unele şcoli sînt începute de ani întregi şi cum treaba se face cu paşi de melc din cauza lipsei de fonduri, 12 septembrie îi va prinde pe elevi în bănci şi pe muncitori la lucru. În altele, clopoţelul va suna doar pentru doi-trei elevi în zonele îndepărtate de munte, cum sînt Vintileasca, Lepşa, Urecheşti sau Mera, unde învăţătorii predau şi în regim simultan, iar populaţia şcolară este în continuă scădere. Autorizaţiile de funcţionare s-au mai înmulţit anul acesta, dar încă peste jumătate din şcoli nu beneficiază de apă curentă sau toaletele sînt încă în curtea şcolii. Cît despre lipsa cadrelor didactice, oficialii IŞJ Vrancea dau asigurări că nici o oră nu va rămîne neocupată, chiar dacă vor fi folosiţi şi pensionari sau suplinitori necalificaţi. Peste toate acestea, noutăţile cuprinse în noua Lege a Educaţiei îi bulversează deopotrivă pe elevi, părinţi şi profesori. 
Începutul anului şcolar ne arată încă o dată că învăţămîntul vrîncean “scîrţîie”. În unele şcoli vrîncene din mediul rural, clopoţelul de început de an sună doar pentru doi-trei elevi. În zone îndepărtate de munte, precum Reghiu, Vintileasca, Lepşa, Urecheşti sau Mera, învăţătorii lucrează cu o mînă de copii, în regim simultan. Spre exemplu, la şcoala din satul Lepşa se învaţă cu 13 elevi de clase diferite, în clasa întîi fiind înscrişi doar doi, care învaţă împreună cu alţi patru elevi de clasa a II, cinci de a III-a şi doi de a IV-a. La şcoala de lemn din Poiana Stoichii, Vintileasca, o construcţie cu numai două cămăruţe, învaţă doar doi elevi. „Am rămas doar cu doi copii înscrişi şi urmează să decidem ce este de făcut. Am vrea să-i mutăm la Şcoala Bahnele, unde ar fi cam 3 km şi jumătate de parcurs prin pădure. E dificil să plăteşti o singură persoană pentru doi elevi”, ne-a spus directoarea Stana Georgescu Apostu. Chiar dacă şcoliţa de la Poiana Stoichii este la o distanţă considerabilă de sat, drumul nu traversează nici o pădure şi este mai scurt şi mai puţin periculos decît cel care face legătura cu satul Bahnele, unde se află următoarea şcoală. Tot aici, preşcolarii învaţă în grădiniţe improvizate, găzduite de casele sătenilor. Aşa se face că în cazul a două grădiniţe din cele cinci existente, cele din satele Tănăsari şi Bahnele de Jos îşi desfăşoară activitatea prin bunăvoinţa unor săteni.
Şcoli în reabilitare la Ţifeşti şi Dumbrăveni
După ani de zile de agitaţie, proiecte depuse, lucrări începute şi sistate din lipsă de fonduri, anul nou şcolar începe cu elevii în bănci şi muncitorii la lucru. Şcoala generală din Ţifeşti a fost reparată în perioada vacanţei de vară, însă lucrările nu sînt gata. “Am schimbat acoperişul la corpul de şcoală nou, am făcut reparaţii interioare şi igienizare, reparaţii exterioare, zugrăveli, precum şi o platformă de pavele pentru un careu al elevilor. De asemenea, lucrăm în continuare la parcul din incinta şcolii cu termen de finalizare pe 31 octombrie”, a declarat primarul Gabriel Postolache. Zilele trecute, muncitorii lucrau la terminarea gardului unităţii. Investiţiile realizate la şcoală au fost finanţate de Ministerul Educaţiei - 31.000 lei şi primărie – 20.000 lei. Potrivit primarului, toate unităţile de învăţămînt din comună au autorizaţie sanitară de funcţionare, cu excepţia grădiniţei din satul Bătineşti, care se află într-o stare avansată de degradare. În locul acesteia urmează să fie construită o clădire nouă, prin programul derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Copiii au fost mutaţi temporar la şcoala din sat, unde au fost amenajate pentru ei două săli de clasă. Autorităţile locale au cheltuit 8.500 lei pentru schimbarea tîmplăriei, la care se adaugă igienizarea şi recompartimentarea incintei, realizate prin forţe proprii. La Şcoala “Duiliu Zamfirescu” Dumbrăveni elevii nu pot învăţa decît la etajul clădirii, unitatea fiind în reabilitare încă din 2008, finalizîndu-se puţin peste 45% din lucrare. „Am început în 2008 reabilitarea, proiectul prevăzînd o reabilitare totală, din care am terminat în procent de 80% parterul. Elevii învaţă doar la etajul doi, în două schimburi. E greu să învăţăm cînd ei încă lucrează la parter, dar ne descurcăm. A fost greu, dar părinţii au fost înţelegători, iar cadrele au aranjat cît de cît sălile de clasă, să fie curăţenie cînd începe şcoala. Aş vrea să prind ziua cînd o să fie totul gata”, ne-a spus profesorul Liviu Fogoroş, directorul şcolii. Pentru că centrala termică nu a fost instalată nici acum, şi anul acesta şcolarii se vor încălzi la sobe.
Internatul din Reghiu mai are nevoie de bani
Şi la Şcoala Şindrilari din comuna Reghiu, unde învaţă 146 de copii, lucrurile sînt pregătite doar în parte pentru noul an şcolar. Atît şcoala, cît şi internatul de lîngă au trecut printr-un proces de reabilitare anul trecut, dar lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri. “În 2010 au început lucrările la şcoală şi la internat. Valoarea totală a investiţiei la şcoală este de 10.120.000 de lei, dar mai avem nevoie de 250.000 de lei pentru a monta centrala termică. La internat exteriorul este gata, dar mai sînt necesari încă 200.000 de lei pentru că nu s-a lucrat nimic în interior. Dacă nu am bani acum se vor degrada toate. E păcat de munca asta, ne-am chinuit în zadar. Sper să nea dea bani curînd măcar pentru centrala termică”, ne-a spus viceprimarul comunei, Neculai Nemuţ. Ca şi în anii trecuţi, şcolarii vor fi încălziţi de sobe pe lemne. Internatul ar putea servi elevilor din satele componente comunei Reghiu, existînd copii care fac naveta pe jos sau cu microbuzul şcolar şi de la 9 km depărtare.
Vin bani pentru şcoli pînă la sfîrşitul anului
Guvernul a alocat la jumătatea lunii august 18 milioane de lei, adică peste 4 milioane de euro, pentru plata datoriilor la constructori şi cheltuieli ale şcolilor, ce urmează să fie distribuiţi în judeţe. Banii sînt incluşi în bugetul Ministerului Educaţiei pe anul 2011, pentru plata arieratelor înregistrate de unităţile de învăţămînt faţă de firmele de construcţii. Indiferent care ar fi suma alocată judeţului Vrancea, banii ar fi mai mult decît insuficienţi pentru datoriile şcolilor vrîncene. Unităţile unde se înregistrează arierate sînt Şcolile Tîmboieşti, Burca, Ireşti, Tîrîtu, Lespezi, Şerbăneşti, Dumbrăveni, Sihlea, Faraoanele, dar şi Colegiul Tehnic „Ion Mincu” Focşani sau Şcoala nr, 7 Focşani. Suma totală la care se ridică datoriile şcolilor vrîncene este de 2.390.000 de lei. Cea mai mare datorie înregistrată de o şcoală se înregistrează la Campusul Liceului „Emil Botta” Adjud, al cărui termen de finalizare expira anul trecut, datoria ridicîndu-se la 821.000 de lei. Disperaţi, patronii firmelor care au făcut lucrări ameninţă cu judecata. (Gabriela DRĂGHICI)
53% din şcoli fără autorizaţie sanitară
Comparativ cu anul trecut, cînd peste 70% din şcolile din judeţ nu obţinuseră autorizaţie sanitară de funcţionare, în cursul anului acestea procentul s-a mai micşorat. 53% dintre şcoli nu au această autorizaţie, deşi funcţionează. Potrivit Inspectoratului Şcolar, 293 de şcoli nu au primit nici în cursul anului şcolar trecut autorizaţiile de funcţionare, 13.228 de elevi învăţînd în condiţii care nu corespund cerinţelor Direcţiei de Sănătate Publică. Încă 103 de unităţi aşteaptă autorizaţia, unde sînt şcoliţi 6.720 de elevi. „Unele sînt reabilitate, dar nu au apă curentă sau grup sanitar interior. DSP nu le oferă autorizaţie pentru că, fie nu le au pe ambele, fie una dintre ele”, ne-a spus Emil Radu, inspector şcolar pe managementul educaţional. De altfel, cei din conducerea DSP au anunţat că se pregătesc pentru o serie de controale în şcolile din judeţ.
Vacanţe mai lungi, dar mai puţine
Îndelung aşteptate pentru începutul anului şcolar 2011-2012, metodologiile de aplicare a Legii Educaţiei Naţionale vor apărea abia în prima parte a lunii octombrie. Pînă atunci, învăţămîntul va funcţiona în bazele normelor tranzitorii adoptate de Ministerul Educaţiei în luna februarie a acestui an. Printre primele schimbări resimţite de profesori şi elevi sînt cele ce privesc noua structură a anului şcolar, care implică în primul rînd vacanţe mai lungi, dar mai puţine. Vacanţa intersemestrială dispare, cursurile începînd astăzi şi încheindu-se vineri, 23 decembrie, vacanţa de iarnă fiind stabilită în perioada 24 decembrie-15 ianuarie 2012. Semestrul al doilea va începe pe 16 ianuarie şi se va încheia pe 22 iunie, vacanţa de primăvară fiind stabilită în perioada 7-22 aprilie. Totodată, noua lege prevede evaluări anuale pentru elevi, care se anunţă a fi puse în aplicare chiar din acest an şcolar. Astfel, elevii înscrişi în clasa pregătitoare şi în clasele a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a vor susţine spre finele anului o serie de teste care să releve nivelul de pregătire. Rezultatele vor servi la stabilirea unor planuri de învăţare individuale. Elevii care încep clasa a V-a anul acesta vor sta în gimnaziu cu un an mai mult, adică cinci în loc de patru, inclusiv în clasa a IX-a. La finalul acestei clase se va realiza o evaluare naţională, care va cuprinde şase probe, una fiind specifică minorităţilor naţionale. Este vorba despre probe scrise la limba romană, limba maternă, o altă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe, dar şi la o limbă de circulaţie internaţională. Evaluarea cuprinde şi o probă practică de utilizare a calculatorului, dar şi o probă orală de evaluare a competenţelor civice şi sociale. Admiterea la liceu se mută la nivelul unităţii de învăţămînt, astfel că în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de aceasta, admiterea se va realiza în baza portofoliului educaţional al şcolarului.
