Educație

Victor Ravini, ”Mioriția. Izvorul nemuririi”

Valentin Muscă
3 apr 2017 3780 vizualizări
După ani în care ”Miorița” a fost terfelită în fel și chip de noua generație de gânditori postdecembriști, pentru care cultura română începe la 1848, iar tradițiile și literatura populară nu există, iată un volum care așează ”Miorița” alături de marile creații ale literaturii universale.

 ”Îndată ce a fost publicată, Miorița a devenit mărul discordiei între intelectuali. (...) Cărturarii de bună credință nu admit că țaranii au putut gândi ceva mult mai abstract și luminos decât gândesc ei înșiși. Ei explică totul pe dos și înjosesc Miorița. (...) Prea mulți au încercat să ne convingă că ciobanul ar fi criminal, hoț, pesimist, resemnat, un fatalist ce înfrumusețează poetic o realitate tragică, ca să o suporte mai ușor. Ei zic că toate astea ar fi ceva caracteristic pentru noi, întregul popor român, care cică iubim moartea mai mult decât viața. (...) Noi nu avem o tristețe națională. Nu Miorița, ci răstălmăcirile câtorva somități orbite de propria lor strălucire, care și-au pus frustrările personale pe seama ciobanului și a întregii țări. N-au vrut să vadă sensul figurat al cuvintelor din Miorița și ne-au băgat pe gât propriul lor pesimism”, scrie în Cuvânul-înainte, Victor Ravini.

 

”Cine lovește în Miorița, lovește în români”

 

Pe parcursul a peste 300 de pagini dense, cu un aparat critic de invidiat, autorul arată cum a fost percepută în interior și în exterior ”Miorița” și de ce s-a ajuns la interpretări care nu au nicio legătură cu spiritul textului. În 24 de capitole, Victor Ravini analizează sistematic personajele poemului, descoperă sensurile metaforice ale cinei ciobanilor, apariția divinității, alegoria morții și a nunții ciobanului, moartea simbolică a ciobanului și îndumnezeirea umanului. Totul cu argumente din marii sociologi, etnologi și cercetători ai religiilor. La capătul unei demonstrații de o înaltă ținută academică, concluzionează: ”Cine lovește în Miorița, lovește în români. (...) Trebuie să repunem Miorioța acolo unde ajunsese de mult. Avem o datorie morală față de strămoșii care au creat-o și ne-au lăsat-o nouă și lumii întregi. Miorița este izvorul nemuririi neamului românesc”. 

Foto:Victor Ravini

Autorul este scriitor, a plecat din România în 1985, a studiat Știința Religiilor la Universitatea din Goteborg, s-a stabilit îb Suedia, iar acest volum este al treilea publicat peste hotare. Mulțumim profesorului Valeriu Anghel, care ne-a semnalat această lucrare de excepție. Plecând de la acest volum fabulos, ca informaţie şi abordare, Casa de Cultură din Odobeşti va organiza o masă rotundă pentru a prezenta volumul vrâncenilor. Lucrarea se găseşte la Biblioteca Publică din Odobești. Ca o concluzie, nu ar fi rău dacă măriţii consilieri judeţeni ar tăia din bugetul pentru dansatoarele şi cântăcioasele de la ”Bachus Festival Comedy” şi ar achiziţiona câte un volum pentru fiecare Bibliotecă Şcolară din judeţ!descopere generația digitală și consilierii județeninu suntem un popor disperat după grătare de mici și halbe de bere, ci un neam care poartă în genele sale, nemurirea. ”Miorița” este această dovadă! (Valentin Muscă)

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.