Moş Crăciun a venit cu daruri pentru copiii cu diabet
Micuţii care luptă cu diabetul au primit şi în acest an cadouri în pragul sărbătorilor de iarnă. Centrul Judeţean de Diabet din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă “Sf. Pantelimon” Focşani a organizat vineri, la restaurantul Intim din Focşani, serbarea “Pomului de Crăciun”, o tradiţie începută de regretatul medic Gheorghe Cocioabă. La fel ca şi în anii trecuţi, copiii au primit cadouri, dulciuri fără zahăr, jucării, hainuţe, rechizite, cărţi. Anul acesta printre cei care au făcut ca acest eveniment să devină realitate s-au aflat Primăria Focşani, Phonetastic SRL Bucureşti, Comcereal Vrancea, şi Evofarm. Au existat şi sponsori din randul pacienţilor care au preferat să rămană anonimi. Peste 30 de copii au fost invitaţi la această petrecere, dar numai 20 au răspuns prezent. Cadourile celorlalţi copii care nu au putut ajunge la petrecere au fost lăsate de Moş în grija medicilor care le vor da micuţilor pe măsură ce vor veni la Centrul de Diabet. Diabetul este o boală cronică autoimună care provoacă creşterea nivelului zahărului din sange. Netratat, diabetul se poate agrava şi poate duce chiar la deces.
Ştefan, o poveste de viaţă cu…diabet
Ştefan Şotîrcă a aflat că are diabet la numai 7 ani
La petrecerea Pomului de Căciun s-au depănat poveştile celor care au ajuns să sunoască diabetul pe propria piele. Ştefan Şotîrcă este unul din tinerii cu diabet care se află în evidenţele Centrului Judeţean de Diabet. Ştefan are 13 ani şi a fost diagnosticat cu diabet pe vremea cand avea numai 7 ani.”Într-o noapte am început să mă simt rău şi să vomit. Am ajuns la Spital şi după analizele pe care mi le-au făcut a reieşit că aveam diabet”, ne povesteşte Ştefan. Doctorul Gheorghe Cocioabă, la acea vreme şeful compartimentului de Diabetologie, l-a trimis la Bucureşti unde Ştefan a rămas internat o săptămană. S-a întors acasă simţindu-se mai bine. “Bine” e un termen relativ, pentru că pentru Ştefan “bine” înseamnă injecţii cu insulină de cinci ori pe zi. La început a fost mai greu. Pentru că era mic, pentru că nu înţelegea prea multe despre boala pe care o avea…Dar, aşa cum spune Ştefan, cu diabetul te obişnuieşti. La şcoală i-a fost de asemenea greu pentru că ceilalţi colegi făceau glume pe seama lui. A încercat să le explice colegilor anumite lucruri despre boala lui, mai ales că mulţi credeau că diabetul e o boală contagioasă. Ştefan însă a înţeles…mai ales că s-a gandit că şi el dacă nu ar fi fost în această situaţie ar fi putut glumi pe seama diabetului. Lucrurile s-au rezolvat în timp. A cunoscut persoane mai mari decat el care sufereau de aceeaşi boală şi a învăţat din experienţa lor mai multe despre boala sa. A învăţat să renunţe la dulciuri şi să mănance aproape orice, dar cu măsură. Ştefan este astăzi un elev senin, îndrăgostit de chitară, jocuri video şi cu planuri mari pentru viitorul său. S-a îndrăgostit de chitară jucand un joc pe calculator. Coloana sonoră era pe ritmuri de chitară...s-a ambiţionat şi într-o vară a reuşit să cante la chitară. Ca toţi tinerii de varsta lui iubeşte calculatorul şi ar vrea să ajungă la Colegiul Unirea pentru a studia mate-info. Dar are şi variante de rezervă....Pedagogicul şi Artele. Ar vrea să meargă la facultatea de Automatică din cadrul Politehnicii. Şi deşi e doar în clasa a VII-a are opinii foarte ferme. Despre temele pentru acasă, subiectul zilei în randul elevilor, Ştefan spune că uneori sunt necesare, pentru că te jută să îţi fixezi cunoştinţele de la şcoală. Ştefan încearcă să ducă o viaţă normală pe cat posibil. Şi-a acceptat boala, a înţeles-o şi învaţă să trăiască cu ea zi după zi. (Dana LEPĂDATU)