Educație

Ce s-a întâmplat cu averea celui mai popular fotograf focşănean: Patimile lui Koroschetz

Dată fiind originea austriacă a lui Franz Koroschetz, autorităţile statului i-au pus sub sechestru averea chiar în repetate rânduri u totul a început în 1916 şi avea să dureze până în 1927 u marele fotograf uitat avea să mai trăiască până în 1934, timp în care a mai făcut sute de fotografii valoroase cu oameni şi aspecte din Focşani u Ziarul de Vrancea rememorează perioada mai puţin cunoscută pentru cetăţenii oraşului de azi

Stabilirea fotografului Franz Xavier Koroschetz în Focşani la finele secoului XIX a fost un real câştig pentru oraşul nostru, dar autorităţile vremurilor nu au fost tocmai blânde cu el. Austriac la origine, Koroschetz se afla pe teritoriul României care la finele lui august 1916 intra în Război împotriva Puterilor Centrale, deci şi a Austro-Ungariei. Pentru simplul motiv că era originar dintr-o ţară contra căreia luptau românii, fotograful Koroschetz intră în atenţia Serviciului de Siguranţă de pe lângă Poliţia oraşului Focşani. Mai exact, atelierul său de fotografiat, care exista chiar lângă actuala primărie, a fost pus sub sechestru, aparatura şi toată recuzita fiind confiscate.

Supusul străin

La momentul confiscării, Franz Xavier nu era în localitate, afacerea fiind condusă de Ana Rosefel Koroschetz, soţia fotografului. “Activitatea rămâne sistată pe perioada ocupaţiei germane din Focşani, iar după încheierea războiului autorităţile au aceeaşi atitudine faţă de Koroschetz. La sfârşitul lui 1919 prim preşedintele Tribunalului Putna ordonă să fie pusă sub sechestru toată averea supusului străin F.X. Koroşetz”, transmite arhivistul Florin Dârdală dintr-un dosar identificat de colegul său Bogdan Dogaru. Văzând reacţia autorităţilor locale fotograful se adresează printr-o petiţie şefului Tribunalului, amintindu-i acestuia că a cerut să fie naturalizat român, naturalizare pe care Ministerul de Justiţie i-a acordat-o încă din 1915. “Motivul oficial pentru care autorităţile au impus sechestrul a fost că fotograful ar fi fost considerat un supus al unei puteri cu care România s-a aflat în război. Rezultatele petiţiei nu au întârziat, un an mai târziu fiind ridicat acest sechestru pus aberant pe averea unui focsănean de import. Totuşi, o lună mai târziu s-a dispus din nou aplicarea sechestrului printr-un ordin dat de Ministerul de Justiţie”, mai spune Florin Dârdală.

Hărţuit mai bine de un deceniu

Încheierea Primului Război Mondial a schimbat harta Europei, motiv pentru care originea lui Koroschetz devenise incertă. Certificatul său de naştere spunea că e născut într-o localitate austriacă, dar care ar fi intrat în componenţa Regatului Sârbo-Croat. “Această situaţie a creat iniţial o confuzie, pentru ca ulterior să-l avantajeze prin rediscutarea sechestrului aplicat. Dar problemele erau departe de a se fi încheiat. Cum bănuitul nu a oferit suficiente dovezi că este supus sârb, a fost considerat în continuare supus austriac, iar mica lui avere a rămas mai departe sub sechestrul statului român”, a mai precizat cercetătorul Florin Dârdală. Practic, atât casa de locuit ce se compunea din şase camere, două antreuri şi alte dependinţe cât şi atelierul fotografic au rămas sub sechestru până în 1927, când averea este restituită oficial. Din documentele vremii rezultă că Franz Koroschetz avea în atelierul său un “aparat salon pe picor cu obiectiv”, un aparat de mărit, un aparat de voiaj, patru fonduri de pânză pictată, o instalaţie electrică cu lampă Jupiter etc. Marele fotograf avea să mai trăiască până în 1934, timp în care a mai făcut sute de fotografii atât de studio cât şi cu aspecte din Focşani. De altfel, el a fost fotograful fastuosului Congres al Ligii Culturale din Focşani, ţinut în toamna lui 1931.

Portretul Siguranţei

În 1916 Siguranţa Focşani îi întocmeşte o fişă în care scria că Franz Koroschetz are: “47 de ani, talia potrivită, părul castaniu, puţin cărunt, fruntea potrivită, ochii albaştri, sprâncenele castanii, barbă rasă, nasul-gura potrivite, mustaţa blondă căruntă, bărbia rotundă, culoarea feţei roşcovană”. Deşi a fost de origine austriacă Koroschetz trebuie că a iubit Focşaniul, acesta lăsând zeci de mărturii foto cu modul în care arăta oraşul şi cum îi erau locuitorii. Un mic semn de recunoştinţă ar putea fi făcut acum prin realizarea unui bust care să-i cinstească memoria. De preferinţă să fie făcut de un artist! (S. TUDOSE)

---