Educație

“Să primeşti pe porţile şcolii copiii foştilor absolvenţi este suprema satisfacţie”

Ziarul de Vrancea
30 oct 2014 2458 vizualizări
eclară conducerea Şcolii “Duiliu Zamfirescu” din Focşani la aniversarea a jumătate de secol de învăţământ în scoala de pe strada Tinereţii

Actuali şi foşti absolvenţi ai Şcolii “Duiliu Zamfirescu” din Focşani au fost prezenţi ieri la Ateneul Popular unde a avut loc deschiderea Zilelor Şcolii, prilejuite de împlinirea a 50 de ani de existenţă a unităţii de învăţământ şi a 156 de ani de la naşterea scriitorului al cărui nume îl poartă.

Directorul Petrică Moraru şi profesoara de limba română Anişoara Piţu, membră a Corului “Pastorala”

“Şcoala nu constă într-o clădire pe care o sărbătoreşti, ci într-o sumă de persoane, oameni până la urmă. La ceas aniversar trebuie să zăbovim un pic şi să ne gândim la ceea ce a fost. Tradiţia ne obligă să continuăm munca celor care au activat în această şcoală şi au contribuit la realizările generaţiilor anterioare. Gândindu-ne la cei care s-au dedicat şcolii găsim puterea să continuăm drumul dificil al performanţei şi succesului. Succesul recunoscut, recompensat prin premii, sau succesul personal al unei vieţi împlinite. Idealul nostru este să atingem excelenţa prin tot ceea ce facem. Pentru că nu degeaba ani la rând am fost cunoscuţi drept Şcoala 10! Pentru noi, dascălii, este o satisfacţie să auzi de la foşti elevi că sunt mândri de şcoala pe care au absolvit-o. Să primeşti pe porţile şcolii copiii foştilor absolvenţi este suprema satisfacţie. Este recunoaşterea calităţii noastre”, a precizat, în deschidere, directorul unităţii de învăţământ, profesorul Petrică Moraru. Momentul a continuat cu un scurt recital al Corului “Pastorala” în care activează numeroase cadre ale şcolii, apoi pe scenă a urcat Corul “Armonia” al unităţii de învăţământ. Tot ieri a avut loc Simpozionul “Şcoala-cursul superior al devenirii” în cadrul căruia s-a discutat despre importanţa cărţilor în educaţia tinerilor. Zilele Şcolii “Duiliu Zamfirescu” Focşani continuă astăzi cu activităţi pe ateliere şi catedre, iar la ora 14,30 va fi sădit un pui de stejar în curtea unităţii. Sărbătoarea fostei Şcoli 10 se va încheia sâmbătă, cu desfăşurarea Concursului interjudeţean de matematică “Euclid”, la care sunt aşteptaţi numeroşi participanţi atât din Vrancea cât şi din judeţele învecinate. (Mihaela VLĂDESCU)


156 de ani de la naşterea scriitorului Duiliu Zamfirescu

Duiliu Zamfirescu s-a născut în 1858, la Plăineşti, astăzi comuna Dumbrăveni, în judeţul Vrancea, în familia arendaşului Lascăr Zamfirescu. A urmat clasele primare şi gimnaziale la Focşani, iar liceul şi Facultatea de Drept la Bucureşti. Este magistrat la Hârşova şi Târgovişte, apoi avocat şi redactor la “România liberă”. În 1885, intră prin concurs la Ministerul de Externe. După numai trei ani, cunoscător fiind al limbii italiene, îmbrăţişează cariera diplomatică şi devine secretar de legaţie la Roma până în 1906. Se căsătoreşte acolo cu Henriette Allievi şi va avea trei copii (Henrietta, Lascăr şi Alexandru), născuţi şi crescuţi în Italia celor 18 ani de stagiu diplomatic. În 1906, revine în ţară şi e secretar general la Ministerul de Externe. După război, a fost ministru de externe în Guvernul Averescu (13 martie - 13 iunie 1920). S-a stins din viaţă, în 1922, la Mănăstirea Agapia şi este înmormântat în Cimitirul din Focşani (Sud). Duiliu Zamfirescu a scris versuri, proză scurtă, piese de teatru, dar cea mai importantă contribuţie la literatura română o reprezintă romanele sale din Ciclul Comăneştenilor (Viaţa la ţară, Tănase Scatiu, În război, Îndreptări, Anna ceea ce nu se poate). Acestea se constituie în primul ciclu din literatura română, asemănător ciclului lui Emile Zola Les Rougon-Macquart. Cele cinci volume au fost scrise departe de ţară, la Roma, când autorul lucra la legaţia română din Italia. La acestea se adaugă primul roman epistolar din literatura noastră, Lydda. Prin intermediul familiei Comăneşteanu, reprezentantă a vechii boierimi, opusă parveniţilor de teapa odiosului personaj Tănase Scatiu, romancierul ne oferă imaginea complexă a societăţii româneşti de la finele veacului al XIX-lea. Via şi conacul unde se retrăgea erau la Faraoanele. Casa există şi astăzi, dar este în paragină. În 2004, la Focşani, în incinta Bibliotecii Judeţene Vrancea, în cinstea scriitorului a fost ridicat un bust al acestuia, creaţie a Sculptorului Dumitru Cojocaru, realizat din piatră şi amplasat pe un soclu placat cu marmură. (D. L.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.