Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cererea de spaţii industriale este la un nivel maxim istoric

Cererea de spaţii industriale şi de logistică a crescut în 2016 cu 50% faţă de 2015, la peste 460.000 de metri pătraţi, înregistrând cel mai ridicat nivel din istoria pieţei de profil din România, potrivit unui raport publicat luni de compania de consultanţă imobiliară JLL. Creşterea a avut ca motor consumul, ţinând cont că 40% din cerere a venit din partea companiilor de retail şi e-commerce, în timp ce Bucureştiul a contribuit cu 65% la total.

 ”Retailerii au închiriat anul trecut spaţii logistice de aproape 186.000 de metri pătraţi, extinderea activităţii de logistică a acestora venind în contextul creşterii continue a reţelelor de magazine pe care le operează”, se arată în raport. Companiile de logistică şi de producţie au tranzacţionat aproximativ 140.000 metri pătraţi, o treime din cererea totală, iar companiile din domeniul auto au încheiat contracte de circa 72.000 metri pătraţi. Scăderea TVA şi creşterile salariale au alimentat cererea companiilor pe piaţa spaţiilor industriale, consideră un director asociat din cadrul JLL, Cristina Pop. ”Cel mai probabil investiţiile străine directe vor depăşi 4 miliarde de euro în 2016 în condiţiile în care la sfârşitul lunii noiembrie au fost raportate 3,9 miliarde de euro, nivel record al ultimilor opt ani. De asemenea, consumul a crescut cu circa 10% anul trecut, alimentat de scăderea TVA şi de creşterile salariale. Toate acestea sunt elemente care au favorizat creşterea cererii la un maxim istoric pe piaţa de spaţii industriale şi de logistică”, a declarat Cristina Pop. Un alt element pozitiv al pieţei îl reprezintă faptul că peste 340.000 de metri pătraţi, respectiv peste 70% din suprafaţa totală închiriată în 2016, reprezentă cerere nouă - contracte noi de închiriere, extinderi şi pre-închirieri, restul fiind reînnoiri de contracte şi relocări. Structura pe regiuni a cererii plasează Bucureştiul pe prima poziţie în topul preferinţelor companiilor care au închiriat spaţii logistice şi industriale anul trecut, cu peste 300.000 metri pătraţi (65% din total). Pe poziţia a doua se află Timişoara – 74.200 metri pătraţi, aceasta fiind urmată de Cluj – circa 30.000 metri pătraţi. România va continua să rămână atractivă pentru companii şi în 2017, datorită evoluţiei economice şi a consumului în special, ceea ce va duce la o cerere semnificativă din partea retailerilor, companiilor de e-commerce şi logistică şi în 2017. În plus, anul viitor ar putea exista o dezvoltare mai accentuată şi în Moldova, consideră Pop

Datoria guvernamentală din zona euro a coborât la minimul ultimilor patru ani

Datoria guvernamentală din zona euro a coborât în trimestrul al treilea al anului 2016 la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, pe fondul semnelor tot mai numeroase de redresare economică, relatează Bloomberg. Raportul dintre datorii şi PIB a scăzut la 90,1% în trimestrul al treilea, cel mai redus nivel atins după ultimul trimestru al anului 2012, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat. În urmă cu un an, acest raport era de 91,5%, iar în trimestrul al doilea de 91,2%. Deficitul bugetar al regiunii, ajustat la factorii sezonieri, a atins în aceeaşi perioadă  1,7%, faţă de 1,8% în intervalul similar al anului 2015, arată Eurostat într-un raport separat. Finanţele guvernelor din regiune sunt împovărate de programele de salvare a băncilor şi de contracţia economică provocată de criza financiară, iar pe măsură ce perspectivele de creştere se îmbunătăţesc, autorităţile europene cer mai multă disciplină bugetară. Potrivit reglementărilor europene, statele trebuie să menţină datoriile sub 60% din PIB şi să limiteze deficitele bugetare la maximum 3% din PIB. Redresarea economică a zonei euro a continuat într-un ritm constant dar moderat, în faţa unor factori adverşi precum votul britanicilor de ieşire din Uniunea Europeană, încetinirea comerţului mondial şi incertitudinile politice alimentate de mişcările populiste. Inflaţia din zona euro a accelerat în decembrie la 1,1%, cel mai rapid ritm din 2013, de la 0,6% în noiembrie, în timp ce şomajul se află la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

Criterii importante pentru investiţii

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană susţine că nivelul investiţiilor străine directe în România depind de predicitibilitatea deciziilor economice şi politice, precum şi de stabilitatea mediului de afaceri şi a condiţiilor-cadru din economie. ”Stabilitatea juridică, predictibilitatea deciziilor economice şi politice, cât şi condiţiile-cadru economice stabile sunt pentru companiile germane criterii importante pentru un amplasament investiţional. În afară de asta, companiile germane au nevoie de stabilitate juridică şi de un mediu de afaceri stabil pentru a putea investi în continuare în România şi a crea noi locuri de muncă”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană. Aceasta precizează că România este un partener strategic pentru Germania din punct de vedere economic. ”Relaţiile economice bilaterale au continuat să crească şi în 2016. Schimburile comerciale se ridică la peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni din 2016 (plus 13%), însumând 20% din totalul comerţului exterior al României. Circa 8.000 de companii germane, respectiv cu capital german, sunt active în România şi au contribuit decisiv la crearea şi siguranţa locurilor de muncă. Conform estimărilor noastre, companiile germane au peste 250.000 de angajaţi în România. Investiţiile germane directe însumează 8 miliarde de euro”, precizează  sursa citată. Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a fost fondată în anul 2002 şi are în ca membri 550 de companii.

Yahoo este investigată în SUA

Autorităţile din Statele Unite investighează dacă Yahoo ar fi trebuit să anunţe mai devreme investitorii despre cele două atacuri majore ale hackerilor la care au fost expuse conturile clienţilor, potrivit unor persoane apropiate situaţiei, transmite MarketWatch. Comisia americană pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) a solicitat în decembrie documente din partea Yahoo, pentru a vedea dacă anunţurile făcute de companie în urma atacurilor cibernetice au respectat legislaţia. SEC cere companiilor să dezvăluie atacurile cibernetice de îndată ce constată că acestea au efect asupra investitorilor. Investigaţia se va concentra pe un atac cibernetic din 2014 în care au fost compromise conturile a cel puţin 500 de milioane de utilizatori, potrivit surselor. Yahoo a dezvăluit atacul în septembrie 2016, iar compania nu a explicat de ce a făcut acest lucru abia după doi ani şi nici cine a luat această decizie. La jumătatea lunii decembrie, Yahoo a mai anunţat că a descoperit recent o altă breşă de securitate, care a avut loc în august 2013, când au fost expuse informaţii private aparţinând unor peste 1 miliard de utilizatori ai Yahoo.

Samsung nu va lansa Galaxy S8 la Mobile World Congress

Samsung îşi va lansa noul flagship mai târziu decât era aşteptat. Compania coreeană a anunţat că Galaxy S8 nu va fi prezentat oficial la Mobile World Congres. La puţin timp după ce a dat publicităţii rezultatele investigaţiei legate explozia telefoanelor din seria Note 7, reprezentanţii Samsung s-au referit şi la următor top de gamă, Galaxy S8, anunţând că acesta nu va fi prezent la MWC 2017. În mod tradiţional, Samsung obişnuia să profite de cei peste 100.000 de oameni care vizitau cel mai mare târg anual de tehnologii mobile, Mobile World Congress, şi să lanseze la Barcelona primul vârf de gamă al anului. Anul acesta va reprezenta, însă, o excepţie din acest punct de vedere. Fără să dea alte explicaţii sau o dată estimată pentru lansare, cei de la Samsung au spus doar că Galaxy S8 nu va fi prezentat la MWC 2017. Cel mai probabil, coreenii vor să se asigure că procesul de producţie nu va lăsa loc unor incidente precum cele din cazul modelului Note 7. Un al doilea flagship consecutiv cu probleme similare ar fi un adevărat coşmar pentru Samsung.

Consiliului European a fost pulverizat cu lapte praf

Un grup de fermieri membri ai Consiliului European al Laptelui (EMB) au pulverizat luni lapte praf pe clădirile Consiliului European de la Bruxelles, pentru a cere înfiinţarea unui sistem permanant de criză care să prevină apariţia susplusului de lapte praf pe piaţă, relatează portalul agriland.ie. Protestul lor coincide cu reuniunea lunară a miniştrilor Agriculturii din UE care are lor în capitala belgiană. Cei aproximativ 60 de manifestanţi, veniţi din ţări precum Belgia, Franţa şi Germania, contestă o decizie a Comisiei Europene, din noiembrie 2016, de a readuce treptat pe piaţă stocurile de lapte praf care fuseseră retrase pentru stabilizarea preţurilor, respectiv 6% din cele 355.000 de tone retrase. Acest lucru nu s-a întâmplat însă pentru că preţurile oferite la licitaţiile organizate au fost sub nivelul minim admis. Potrivit EMB, piaţa lactatelor este încă în criză şi, chiar dacă reducerile voluntare de producţie au dus la o creştere a preţurilor, vânzarea de lapte praf din stocurile de intervenţie ale UE exercită încă o dată presiuni asupra pieţei. EMB mai cere Comisiei Europene şi miniştrilor Agriculturii să creeze un cadru legal pentru propunerile sale referitoare la propunerea numită Market Responsibility Programme (MRP).




















 

---