Economic

"Angajaţii buni sunt greu de găsit la orice nivel de calificare"

Ziarul de Vrancea
18 dec 2016 1257 vizualizări
Aşa susţine managerul fabricii de componente auto Federal-Mogul Friction Products din Ploieşti, Bogdan Dimitriu

„Angajaţii buni sunt greu de găsit la orice nivel de calificare”

u aşa susţine managerul fabricii de componente auto Federal-Mogul Friction Products din Ploieşti, Bogdan Dimitriu

Companiile găsesc tot mai greu angajaţi buni indiferent de nivelul de calificare, dar în principal specialişti din domeniul tehnic, în condiţiile în care România a devenit un hub de producţie, dar şi unul logistic, pentru producătorii şi furnizorii de piese auto. O soluţie temporară identificată pentru rezolvarea acestei probleme este apelarea la companii specializate de leasing de personal, a declarat, pentru News.ro, managerul fabricii de componente auto Federal-Mogul Friction Products din Ploieşti, Bogdan Dimitriu. România a devenit în ultimii ani un hub de producţie şi logistic pentru producătorii de componente auto, odată cu investiţiile semnificative făcute la Mioveni şi Craiova de doi constructori auto importanţi pe plan mondial, Renault şi Ford. Însă, odată cu dezvoltarea acestei industrii şi cu plecarea masivă din ţară a specialiştilor, jucătorii de pe această piaţă au început să se confrunte, tot mai des, cu dificultăţi în a găsi candidaţi buni pentru posturile scoase la concurs. Una dintre soluţii este apelarea la companii specializate pe leasing de personal, consideră Bogdan Dimitriu. ”Am constatat că la orice nivel de calificare este dificil să găseşti candidaţi buni, însă, în mod particular, întâmpinăm dificultăţi de recrutare a specialiştilor tehnici şi aş menţiona aici electricieni industriali, ingineri şi tehnicieni de automatizări. O soluţie temporară pe care am identificat-o este să apelăm la companii specializate de leasing de personal şi furnizori specializaţi în identificarea şi recrutarea candidaţilor”, a declarat Dimitriu. Acesta a subliniat că alegerea unei zone defavorizare reprezintă o oportunitate de a dispune de forţă de muncă încă neabsorbită de alţi competitori, însă şi un efort suplimentar în formarea personalului. Fabrica de la Ploieşti a subsidiarei din România a producătorului american de componente auto Federal-Mogul are în plan extinderea producţiei pe termen scurt, ca urmare a solicitărilor venite din partea producătorilor auto. În luna aprilie a acestui an, compania a inaugurat la Ploieşti o fabrică de ştergătoare de parbrize, ultima investiţie dintr-o serie mai lungă. Până în anul 2019 compania are în plan creşterea suprafaţei de producţie la fabrica de plăcuţe de frână cu 50% prin instalarea graduală de noi linii de producţie. ”În fiecare an, începând cu 2014, când a avut loc preluarea de către compania noastră a unităţii de producţie de plăcuţe de frână de la Ploieşti, Federal-Mogul a extins constant operaţiunile – inaugurarea centrului de shared services de la Bucureşti (2014), construcţia propriu zisă a fabricii de ştergătoare (2015) urmată de inaugurarea acesteia (2016), adăugarea unei noi linii de plăcuţe de frână pentru camioane (2016), iar în prezent ne pregătim pentru o nouă extindere a fabricii de plăcuţe de frână”, a declarat Dimitriu.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Cioloş, despre Constantin Stroe: Un profesionist dedicat fabricii Dacia 

 

Premierul Dacian Cioloş afirmă că fostul director general al producătorului auto Dacia, Constantin Stroe, care a încetat din viaţă sâmbătă, a fost un profesionist dedicat fabricii de automobile de la Mioveni de la începutul carierei până în ultima zi de viaţă. Cioloş menţionează pe pagina sa de Facebook că cei 48 de ani în care Constantin Stroe s-a pus în slujba Dacia sunt o lecţie de fidelitate faţă de marcă şi arată un profund sentiment al responsabilităţii faţă de oamenii uzinei din Mioveni. ”Când fabrica de automobile Dacia trecea prin momente grele a luptat pentru privatizarea acesteia pentru că a crezut în viitorul automobilului românesc. Şi datorită viziunii sale, Dacia este azi una dintre cele mai vândute şi respectate mărci auto din Europa şi o carte de vizită a României. Dumnezeu să-l ierte!”, mai scrie premierul.Constantin Stroe, preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) şi fost director general al producătorului auto Dacia, a decedat sâmbătă dimineaţă la spitalul Bagdasar Arseni, unde era internat din 28 noiembrie.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Nuclearelectrica, obligată să vândă pe piaţa reglementată aproape 6% din producţie

 

Societatea Nuclearelectrica, care administrează cele două reactoare nucleare ale centralei de la Cernavodă, este obligată să vândă anul viitor pe piaţa reglementată o cantitate de energie de 609.457 MWh, adică aproximativ 6% din producţia programată pentru 2017 şi mai puţin de jumătate din cantitatea de energie vândută în acest an pe piaţa reglementată, potrivit unei decizii a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). ”Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN) informează acţionarii şi investitorii că la data de 15.12.2016, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a transmis SNN Decizia nr. 1960/14.12.2016 potrivit căreia SNN are obligaţia să vândă pe piaţa reglementată, în anul 2017, o cantitate de 609.457,764 MWh (circa 5,74% din producţia programată) la un preţ mediu reglementat stabilit de 159,57 lei/MWh”, se arată într-un comunicat transmis de Nuclearelectrica. Acest preţ reglementat nu include tariful de transport zonal al energiei, aplicabil în cazul Nuclearelectrica, care este în cuantum actual de 1,34 lei/MWh. În anul 2016 cantitatea de energie electrică stabilită printr-o decizie a ANRE pentru a fi vândută pe piaţa reglementată este de 1.454.562 MWh, circa 14,42% din producţia programată, la un preţ mediu reglementat de 162,71 lei/MWh (care nu include tariful de transport), precizează oficialii Nuclearelectrica. Cele două unităţi de la Cernavodă asigură aproape 20% din producţia totală de electricitate a ţării. Nuclearelectrica (SNN) a raportat pe primele nouă luni ale anului un profit net de 64,5 milioane lei, în scădere cu 51% faţă de perioada similară a anului trecut (131,1 milioane lei). Compania a realizat în primele nouă luni o producţie de 7.589 GWh, mai mică cu 3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Acţionarul majoritar al companiei este statul român, prin Ministerul Energiei, care deţine o participaţie de 82,49% din totalul acţiunilor.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Nissan, Renault şi Mitsubishi îşi combină platformele pentru vehicule electrice

 

Nissan Motor, Renault şi Mitsubishi Motors îşi vor combina platformele destinate vehiculelor electrice pentru reducerea preţurilor la niveluri comparabile cu cele ale automobilelor cu motoare pe benzină, potrivit publicaţiei japoneze Nikkei, transmite Reuters. Strategia survine într-o perioadă în care giganţii auto Volkswagen şi Toyota Motor vor să ajungă la producerea în masă a vehiculelor motorizate electric, în contextul înăspririi reglementărilor referitoare la emisiile poluante şi economia de carburant la nivel mondial. Partenerii de alianţă Renault şi Nissan se numără printre cei mai vocali susţinători ai tehnologiei auto cu emisii zero, dar au avut dificultăţi cu reducerea suficientă a costurilor, pentru că au lucrat separat la dezvoltarea vehiculelor electrice. Potrivit Nikkei, Renault şi Mitsubishi Motors, intrată recent sub controlul Nissan, vor folosi aceeaşi platformă cu a modelului Leaf al companiei japoneze, aşteptat să intre în vânzare în jurul anului 2018. Cele trei companii vor utiliza în comun componente majore, precum motorul, invertorul şi bateria, măsură care ar reduce preţul Leaf cu circa o cincime, a relatat publicaţia fără să menţioneze sursa informaţiei.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Donald Trump a provocat o dinamică rară pe piaţa mărfurilor

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite a provocat o dinamică rară pe piaţa mărfurilor, creşterea preţurilor în tandem cu aprecierea dolarului, investitorii anticipând accelerarea creşterii economice şi a inflaţiei în timpul mandatului său, relatează Bloomberg. De obicei, preţurile şi dolarul au o tendinţă opusă, pentru că aprecierea monedei americane scumpeşte mărfurile pentru cumpărătorii din afara Statelor Unite. Fenomenul este atât de rar încât în ultimul deceniu a avut loc doar de câteva ori, fiind unul dintre motivele pentru care companii miniere precum grupul Glencore îşi revin. Glencore beneficiază de costurile scăzute şi preţurile ridicate ale metalelor, cum este zincul, fiind pe cale să reia anul viitor plata dividendelor, în cadrul unui amplu plan de restructurare. ”După alegeri am văzut cum pieţele renunţă la investiţiile defensive, în căutarea creşterii. Dolarul s-a apreciat, dar şi cererea pentru activele denominate în dolari, cum sunt mărfurile”, a spus Tom Price, analist în domeniul metalelor la banca Morgan Stanley în Londra. Rezerva Federală a Statelor Unite a apreciat miercuri că probabilitatea de accelerare a inflaţiei a crescut, iar condiţiile de pe piaţa muncii se îmbunătăţesc.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Venezuela amână retragerea de pe piaţa a celei mai valoroase bancnote

Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a suspendat retragerea de pe piaţă a bancnotei de 100 de bolivari, cea mai valoroasă aflată în circulaţie, până la începutul lunii ianuarie, după ce măsura a provocat deficit de numerar şi proteste violente în întreaga ţară, relatează Reuters. Retragerea surprinzătoare a bancnotei de 100 de bolivari, în această săptămână, înainte care noile bancnote, cu valoare mai mare, să fie disponibile, a condus la formarea unor cozi uriaşe la bănci, la jefuirea magazinelor, la proteste anti-guvernamentale şi la cel puţin un deces. Sâmbătă, Maduro a dat vina pe o campanie de sabotaj lansată de inamicii din străinătate, pentru amânarea sosirii a trei avioane cu bancnote noi de 500, 2.000 şi 20.000 de bolivari. ”Unul dintre avioane, contractat şi plătit de Venezuela, a primit ordin, în timpul zborului, să schimbe direcţia şi să meargă în altă ţară. Un altul nu a primit permisiunea de a zbura”, a explicat Maduro. Preşedintele a spus că bancnotele de 100 de bolivari, care de joi fuseseră scoase din uz şi care valorează doar 4 cenţi americani pe piaţa neagră, vor putea fi folosite până pe 2 ianuarie. Mulţi dintre venezueleni s-au trezit în imposibilitatea de a plăti alimentele şi benzina sau să se pregătească de Crăciun, în timp ce ţara se află într-o criză economică gravă.

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Livrările de gaze ale Gazprom în Europa au crescut cu 11,9%

Livrările de gaze ale Gazprom în Europa au crescut cu 11,9% în intervalul 1 ianuarie-15 decembrie, la 170 de miliarde de metri cubi (mmc), faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit datelor publicate de compania rusă, citate de agenţia Tass. ”În termeni absoluţi, creşterea este de 18,1 miliarde de metri cubi şi este echivalentă cu gazele livrate anul trecut de Gazprom unor consumatori majori precum Franţa şi Polonia”, se arată în comunicatul publicat sâmbătă de grupul rus. În particular, exporturile de gaze ale Gazprom în Marea Britanie au crescut cu 5,15 mmc (57,5%), în Germania cu 3,75 mmc (8,7%), în Olanda cu 1,84 mmc (83,6%), în Franţa cu 1,83 mmc (19,9%), în Polonia cu 1,9 mmc (22%), în Austria cu 1,54 mmc, în Danemarca cu 1 mmc (158,2%), iar în Grecia cu 0,7 mmc (39,5%). ”A fost depăşit recordul anual al exporturilor de gaze ruseşti în state din afara CSI, stabilit de Gazprom în 2013, ca şi nivelul maxim al livrărilor către cel mai mare consumator, Germania, înregistrat în 2015”, a declarat directorul general al Gazprom, Alexei Miller. El a adăugat că rolul gazelor ruseşti pe piaţa europeană este în creştere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DUMINICA 18 DECEMBRIE 2016

SE PUNE CURSUL CU DATA DE VINERI

VINERI 16 DECEMBRIE 2016

1 Euro.............................. 4.5210

1 Dolar.......................... . 4.3263

 

Tăriceanu vrea să taie ajutoarele de stat pentru firmele străine

u „foarte multe multinaţionale primesc foarte multe avantaje, au fost tratate cu toată generozitatea şi mai mult decât de a exploata forţa de muncă ieftină din România nu au făcut”, susţine copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu

Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat, duminică, într-o emisiune la Digi 24, că a discutat cu colegii din PSD ”să încheie povestea cu ajutorul de stat acordat în exclusivitate firmelor străine, să încheie povestea cu contractele de achiziţii publice date pe capete numai firmelor străine”, el dând asigurări că Guvernul PSD-ALDE va da prioritate firmelor româneşti şi capitalului românesc. Tăriceanu a spus că multinaţionalele primesc foarte multe avantaje, au fost tratate cu toată generozitatea şi mai mult decât de a exploata forţa de muncă ieftină din România nu au făcut. ”Economia în general nu este un domeniu care este gestionat sub imperiul principiilor morale. Acesta e un lucru pe care trebuie să îl recunoaştem şi să îl înţelegem cu toţii. Multinaţionalele au interesul să folosească avantajele pieţei româneşti - piaţă de desfacere, piaţă de muncă - şi să-şi ducă profitul către firma mamă. Eu cred că aici trebuie să fie un joc win-win: dacă noi am oferit avantaje, trebuie să primim şi noi ceva în schimb, să fie un anumit echilibru. Şi dacă mă uit, foarte multe multinaţionale primesc foarte multe avantaje, au fost tratate cu toată generozitatea şi mai mult decât de a exploata forţa de muncă ieftină din România nu au făcut”, a susţinut Tăriceanu. Liderul ALDE a spus că aceste companii au făcut, într-adevăr, investiţii, însă pentru a-şi dezvolta afacerea.”Dar, dincolo de aceasta, dacă o să vedem care este câştigul în plan economic, la nivelul veniturilor bugetare, de contribuţie a efortului economic, o să vedem că prea mult economia stă pe umerii întreprinderilor româneşti. Cam în toate domeniile constatăm acelaşi lucru: firmele îşi duc profiturile către patria de origine şi aici în afară de a-şi plăti impozitele pe venit pentru salariaţi, contribuţiile de asigurări sociale, de asigurări de sănătate şi celelalte, nu au mare lucru ca contribuţie”, a arătat Tăriceanu. El a spus că, raportat la cifra de afaceri, cele mai puternice companii din România sunt companiile străine, care în anul 2014 au plătit cam 2 miliarde de lei impozit pe profit în România, în timp ce 55 de miliarde de lei au fost plătiţi de companiile româneşti, care sunt firme mici şi cu mai puţină forţă financiară decât companiile străine.”Concluzia este că până la urmă efortul economiei româneşti stă pe umerii companiilor româneşti care nu au avut avantaje. Anul acesta, înţelepciunea Ministerului de Finanţe face ca tot ajutorul de stat să se ducă exclusiv către companiile străine”, a mai spus copreşedintele ALDE. Tăriceanu a menţionat că, după căderea comunismului, firmele străine au avut toată libertatea să intre pe pieţele din Europa de Est, dar a fost o competiţie ”cu totul şi cu totul inegală”: ”În capitalism, ceea ce contează este capitalul, munca până la urmă este o marfă care se cumpără. Ei bine, în această competiţie, noi, românii, mă refer la firmele româneşti, erau complet dezavantaje, pentru că noi nu aveam capital. În această cursă, sigur că avantajul din start l-au avut firmele străine. Pe lângă acest lucru, le-am creat şi toate avantajele posibile: scutiri de impozite, tot felul de facilităţi fiscale, stimulente cu ghiotura şi se observă că, după 26 de ani, în România economia este dominată într-o manieră covârşitoare, aproape la rupere, de firmele străine şi firmele româneşti au o poziţie care este cu totul şi cu totul nesemnificativă”. El a acuzat faptul că, atunci când a venit criza, firmele cu capital străin s-au retras ”frumos, delicat, englezeşte”.

 

Companiile găsesc tot mai greu angajaţi buni indiferent de nivelul de calificare, dar în principal specialişti din domeniul tehnic, în condiţiile în care România a devenit un hub de producţie, dar şi unul logistic, pentru producătorii şi furnizorii de piese auto. O soluţie temporară identificată pentru rezolvarea acestei probleme este apelarea la companii specializate de leasing de personal, a declarat, pentru News.ro, managerul fabricii de componente auto Federal-Mogul Friction Products din Ploieşti, Bogdan Dimitriu. România a devenit în ultimii ani un hub de producţie şi logistic pentru producătorii de componente auto, odată cu investiţiile semnificative făcute la Mioveni şi Craiova de doi constructori auto importanţi pe plan mondial, Renault şi Ford. Însă, odată cu dezvoltarea acestei industrii şi cu plecarea masivă din ţară a specialiştilor, jucătorii de pe această piaţă au început să se confrunte, tot mai des, cu dificultăţi în a găsi candidaţi buni pentru posturile scoase la concurs. Una dintre soluţii este apelarea la companii specializate pe leasing de personal, consideră Bogdan Dimitriu. ”Am constatat că la orice nivel de calificare este dificil să găseşti candidaţi buni, însă, în mod particular, întâmpinăm dificultăţi de recrutare a specialiştilor tehnici şi aş menţiona aici electricieni industriali, ingineri şi tehnicieni de automatizări. O soluţie temporară pe care am identificat-o este să apelăm la companii specializate de leasing de personal şi furnizori specializaţi în identificarea şi recrutarea candidaţilor”, a declarat Dimitriu. Acesta a subliniat că alegerea unei zone defavorizare reprezintă o oportunitate de a dispune de forţă de muncă încă neabsorbită de alţi competitori, însă şi un efort suplimentar în formarea personalului. Fabrica de la Ploieşti a subsidiarei din România a producătorului american de componente auto Federal-Mogul are în plan extinderea producţiei pe termen scurt, ca urmare a solicitărilor venite din partea producătorilor auto. În luna aprilie a acestui an, compania a inaugurat la Ploieşti o fabrică de ştergătoare de parbrize, ultima investiţie dintr-o serie mai lungă. Până în anul 2019 compania are în plan creşterea suprafaţei de producţie la fabrica de plăcuţe de frână cu 50% prin instalarea graduală de noi linii de producţie. ”În fiecare an, începând cu 2014, când a avut loc preluarea de către compania noastră a unităţii de producţie de plăcuţe de frână de la Ploieşti, Federal-Mogul a extins constant operaţiunile – inaugurarea centrului de shared services de la Bucureşti (2014), construcţia propriu zisă a fabricii de ştergătoare (2015) urmată de inaugurarea acesteia (2016), adăugarea unei noi linii de plăcuţe de frână pentru camioane (2016), iar în prezent ne pregătim pentru o nouă extindere a fabricii de plăcuţe de frână”, a declarat Dimitriu.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.