MOZAIC STIRI ECONOMICE:Isărescu: Dacă am ţine în ţară rezerva internaţională, ea nu ar avea nicio valoare
"Pentru că multă lume consideră că e ceva necurat aici, de ce BNR ţine aurul la Londra. Păi, aurul este parte din rezerva noastră internaţională. E rezervă internaţională. Nu e rezervă internă. Toată rezerva internaţională a unei ţări se ţine în exterior, că de-aia se numeşte rezervă internaţională. Cei 32 de miliarde de euro, 37 de miliarde echivalent de dolari, nu-i ţinem în ţară. Dacă i-am ţine în ţară nu ar avea absolut nicio valoare. Nu ar asigura stabilitatea. Îi ţinem în conturi în străinătate. Aşa se ţine", a declarat guvernatorul BNR. Isărescu a adăugat că poate "pare contraintuitiv", dar "în momentul în care am ţine rezerva valutară în ţară, în primul rând am credita pe gratis, fără dobândă, ţările emitente de monedă ale monedei respective şi, în al doilea rând, nu am asigura convertibilitatea". Mugur Isărescu a subliniat şi că fiind ţinută în afară, rezerva poate să fie verificată în orice moment în sistemul de conturi.
"Noi nu suntem crezuţi pentru că în fiecare lună spunem: rezerva valutară a BNR este de 32 de miliarde, plus 103 tone de aur şi care valorează patru miliarde de dolari, ş.a.m.d. Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în ţară. Ei pot să fie verificaţi în orice clipă pe plan internaţional în sistemul de conturi. Aşa funcţionează economia mondială", a menţionat Isărescu. "Am vrut să atac acest subiect pentru că multe trăznăi se aud în societatea românească astăzi şi ele sunt vânturate, uneori, fără motiv", a spus Guvernatorul BNR.
ANAF a mai recuperat 2,25 milioane lei în dosarul ICA, prin vânzarea unei vile
Fiscul a mai recuperat 2,25 milioane lei în dosarul ICA după ce a vândut joi vila lui Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef în cadrul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), condamnat la 6 ani de închisoare, alături de Dan Voiculescu. Vila, cu teren şi piscină, situată pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, a fost cumpărată la preţul stabilit în urma evaluării. Casa, dată în folosinţă în anul 1998, are o suprafaţă construită de 148 metri pătraţi, cu un teren aferent de 645,8 metri pătraţi. Totodată, are o piscină construită în anul 2006, cu o suprafaţă de circa 25 metri pătraţi, şi o cabină la poartă de aproape 7 metri pătraţi.
Fiscul a stabilit pentru întreg ansamblul un preţ de evaluare de 2.249.300 de lei, de la care a pornit licitaţia. Vila a fost adjudecată la această sumă.
ANAF a vândut în urmă cu o lună şi vila Corinei Voiculescu din zona Herăstrău, în care a fost sediul firmei Crescent, pentru circa un milion de euro.
În acest dosar, prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând, prin decizia definitivă din 2014, confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena 1 şi Antena 3 şi cel al grupului de firme Grivco.
Potrivit aceleiaşi decizii, s-a dispus să i se confişte lui Dan Voiculescu mai multe bunuri mobile şi imobile, precum şi bani din conturile firmelor la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, atât din ţară, cât şi din străinătate.
Grecia avertizează UE că se îndreaptă spre dezastru din cauza austerităţii
Grecia a avertizat ieri UE că “merge cu ochii închişi către o prăpastie” prin menţinerea măsurilor de austeritate care creează inegalităţi enorme în rândul membrilor săi. De asemenea, Atena se aşteaptă ca acordul de restructurare a datoriilor sale să fie respectat până la sfârşitul anului 2016, astfel încât economia să se refacă. Atena, care va fi vizată în cursul toamnei de un nou proces de evaluare a condiţiilor pachetului de salvare, ce presupune, printre altele, o înăsprire a condiţiile de pe piaţa muncii – măsură lipsită de popularitate –, este dornică să le arate oamenilor că reducerile dureroase de pensii şi creşterile de taxe dau rezultate.
„Grecia şi-a respectat partea sa de acord şi aşteaptă acelaşi lucru din partea partenerilor săi. Nu căutăm pur şi simplu, ci cerem şi ne aşteptăm la măsuri precise care să facă datoria sustenabilă, în cadrul acordului pe care îl implementăm”, a spus premierul Alexis Tsipras. “Această (restructurare a datoriei – n.r.) va fi urmată de o reducere a excedentului (bugetar – n.r.) după 2018, ceea ce va deschide calea către creşterea economică”, a adăugat el. Tsipras a explicat că UE se află în pragul unui dezastru, pentru că regulile fiscale dure ale Pactului pentru Stabilitate au dus la inegalităţi profunde între statele membre. “Brexitul fie va trezi conducerea europeană, fie va fi începutul sfârşitului pentru UE”, a subliniat el.
El a criticat Germania pentru că acţionează ca o “bancă de economii” a Europei, impunând excedente bugetare excesive, îngheţarea salariilor şi inflaţie scăzută, în condiţiile în care statele membre din sudul UE înregistrează rate record ale şomajului.
Economia elenă s-a contractat cu un 25% în şase ani, iar rata şomajului este de 23,5%.
Finanţele au împrumutat în august 4,8 miliarde lei de la bănci
Ministerul Finanţelor a atras în august 4,8 miliarde lei de pe piaţa internă, cu 368 milioane de lei (^8,3%) mai mult decât şi-a propus, după ce la începutul lunii stabilise un calendar care viza împrumuturi de 4,43 miliarde lei, care era oricum mai încărcat faţă de cel din iulie, când a luat de la bănci 3,7 miliarde lei. Faţă de lunile precedente, Finanţele au crescut şi maturitatea medie, de 5,1 ani, fiind cea mai mare valoare din ultimul an şi jumătate. În primul semestru al anului, statul a împrumutat 26 miliarde lei (5,8 miliarde euro) de pe piaţa internă şi 2,25 miliarde euro de pe pieţele internaţionale, reprezentând circa jumătate din nevoia brută de finanţare pentru întreg anul. Pentru 2016, programul de împrumuturi al României prevede atragerea a 48-50 de miliarde lei prin vânzarea de obligaţiuni pe piaţa internă.
Ultimul weekend din august: Peste 170.000 de turişti pe litoral
Aproximativ 170.000 de turişti s-au aflat pe litoral la sfârşitul de săptămână, în condiţiile în care tarifele au mai scăzut, în unele cazuri chiar şi cu 30%. Hotelierii spun că acest sezon estival este cel mai bun din ultimii 15 ani.
Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) spun că pentru prima dată după anul 2000 ultimul weekend din luna august, când în anii trecuţi fluxul de turişti pe litoral începea să scadă, este la fel de aglomerat ca în vârf de sezon. “Hotelurile din Mamaia şi Eforie Nord sunt pline aproape 100 la sută şi, cel mai îmbucurător, este că peste 90 la sută sunt turişti de sejur, care stau la mare o săptămână. În anii trecuţi, în sâmbăta şi duminica de la sfârşit de august erau foarte mulţi turişti de weekend", a declarat Nicolae Bucovală, prim-vicepreşedintele FPTR. Conform sursei citate, explicaţiile pentru numărul mare de turişti sunt vremea bună şi scăderea tarifelor pe litoral, toate pe fondul unei cereri cu 10 la sută mai mari în acest sezon pentru vacanţele la Marea Neagră.
Irakul ar putea vinde petrol prin intermediul Iranului
Guvernul irakian ia în calcul posibilitatea de a vinde petrol prin intermediul Iranului, dacă vor eşua negocierile cu Guvernul regiunii autonome kurde pentru un acord privind împărţirea veniturilor din ţiţei, a declarat un înalt oficial din Ministerul Petrolului de la Bagdad.
Organizaţia de Stat pentru Vânzarea Petrolului (SOMO) intenţionează să poarte negocieri privind exporturile de ţiţei prin Turcia cu administraţia autonomă kurdă începând de săptămâna viitoare, a anunţat vineri seară ministrul adjunct al Petrolului, Fayadh al-Nema. „Dacă negocierile se încheie” fără un acord, “vom începe să căutăm o cale pentru vânzarea petrolului nostru fie Iranului, fie altor ţări, pentru că avem nevoie de bani”, a adăugat el. Compania irakiană de stat, North Oil Company, a început săptămâna trecută să pompeze ţiţei prin conducta controlată de kurzi către Turcia, în “semn de bunăvoinţă (faţă de kurzi – n.r.) pentru începerea negocierilor”, a explicat Nema.
Guvernul din Kurdistanul irakian a anunţat în iunie că este dispus să încheie un acord cu Bagdadul, dacă acesta îi garantează un venit lunar de un miliard de dolari, adică mai mult decât dublu faţă de cât încasează în prezent din vânzarea ţiţeiului.
Irakul, al doilea producător de petrol din OPEC, după Arabia Saudită, depinde de vânzările de ţiţei pentru 95% din venitul naţional. Economia sa are de suferit în urma impactului dublu al preţului scăzut al petrolului şi al războiului împotriva militanţilor din organizaţia teroristă Stat Islamic.
