Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Numărul şomerilor a scăzut la un nivel minim al ultimilor şapte ani

Ziarul de Vrancea
29 iul 2016 606 vizualizări
Rata şomajului a fost de 6,6%, calculată după metodologia Biroului Internaţional al Muncii

Numărul de şomeri a scăzut în iunie cu 13.467 faţă de luna precedentă, pană la 567.711, după creşterea surprinzătoare din luna mai, iar rata şomajului a scăzut din nou la 6,4%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pentru luna mai, statisticile provizorii au indicat o creştere cu 8.585 a numărului şomerilor comparativ cu luna precedentă, la 581.178, iar rata şomajului a fost de 6,6%, calculată după metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Analiştii au pus evoluţia din luna mai pe seama creşterii salariului minim cu 19% de la 1 mai, de la 1.050 lei pană la 1.250 lei, care i-a făcut pe mulţi patroni să facă disponibilizări.  În iunie, şomajul a revenit, însă, la un nivel minim din primăvara lui 2009. De obicei, pe perioada verii există cerere mai mare de forţă de muncă în domenii precum turismul sau agricultura. Faţă de iunie 2015, numărul de şomeri a scăzut în a şasea lună din 2016 cu circa 49.636. Şomajul este mai mare în randul bărbaţilor, cu o rată de 7,3% în luna iunie, în timp ce, în randul femeilor, şomajul este de doar 5,3%, mai arată datele oficiale. Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă. Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfarşitul lunii mai, 410.509 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,6%. Însă conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare. Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Cădere cu aproape 10% a autorizaţiilor pentru construcţia de locuinţe

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în iunie cu 9,5% faţă de aceeaşi lună din 2015, pană la 3.723, o inversare de tendinţă faţă de primele cinci luni ale anului, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), unii analişti punand evoluţia în legătură cu aplicarea Legii dării în plată, din 13 mai. Cumulat pe primele şase luni, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crerscut cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pană la 18.447. În primele cinci luni, avansul era mult mai mare, de 3,8%. Totuşi, chiar dacă numărul de autorizaţii a scăzut, numărul de locuinţe aferente autorizaţiilor a crescut. În luna iunie, autorizaţiile au fost eliberate pentru construcţia a 10.388 de locuinţe, faţă de 7.027 de locuinţe pentru luna iunie 2015 sau 8.660 locuinţe pentur luna mai 2016. Evoluţia sugerează că, în luna iunie 2016, s-a eliberat un număr mai mare de autorizaţii pentru construcţia de blocuri de locuinţe, comparativ cu numărul de autorizaţii pentru case unifamiliale.  În iunie 2016, cele mai multe autorizaţii pentru construcţia de locuinţe, 785, s-au eliberat în regiunea Nord-Est, care cuprinde şase judeţe din Moldova (Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui).  Regiunea s-a aflat în ultimii ani, în mod constant, pe primul loc după numărul de locuinţe construite.  Pe următoarele locuri se clasează regiunile Nord-Vest, cu 631 de autorizaţii eliberate în iunie, şi Sud-Muntenia (525). Cele mai multe autorizaţii pentru clădiri de locuinţe s-au eliberat în localităţi rurale, cu 53,6% din numărul total înregistrat în luna iunie. Comparativ cu luna mai, numărul de autorizaţii de construire a crescut cu 0,4% în iunie. "Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în următoarele regiuni de dezvoltare:  Nord-Est (plus 121 autorizaţii), Nord-Vest (plus 104), Vest (plus 20), Sud-Muntenia (plus 8) şi Centru (plus 7)", se arată în comunicatul publicat de Statistică. Anul trecut, autorităţile au eliberat 39.112 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 3,8% faţă de anul precedent.

Direcţiile judeţene pentru agricultură vor prelua camerele agricole

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) reorganizează direcţiile judeţene pentru agricultură, care vor prelua activităţile, patrimoniul şi personalul caselor agronomului, compartimentelor din subordinea direcţiei monitorizare inspecţii, verificare şi control din cadrul Ministerului Agriculturii, precum şi ale camerelor agricole judeţene, care vor fi desfiinţate, potrivit unui proiect de Hotărare publicat în dezbatere de minister. De asemenea, oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene vor funcţiona ca instituţii publice, cu personalitate juridică, aflate în subordinea direcţiilor judeţene pentru agricultură. Ministerul Agriculturii va coordona partea tehnică a oficiilor de studii pedologice şi agrochimice judeţene, iar cea ştiinţifică va fi asigurată de Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice, arată documentul. Numărul maxim de posturi pentru fiecare direcţie va fi stabilit prin ordin al ministrului de resort, adunand angajaţii tuturor structurilor desfiinţate. Personalul noilor entităţi este format din personalul fostelor direcţii pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, al caselor agronomului, al compartimentelor funcţionale din subordinea Direcţiei monitorizare inspecţii, verificare şi control din cadrul Ministerului Agriculturii, precum şi cel al camerelor agricole judeţene. Ca atribuţii, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti se ocupă cu implementarea politicilor şi a strategiilor în domeniile de activitate ale ministerului, respectiv agricultură şi producţie alimentară, dezvoltare rurală, îmbunătăţiri funciare, precum şi în domeniile conexe (precum conservarea şi managementul durabil al solurilor şi al resurselor genetice vegetale şi animale). Direcţiile culeg, prelucrează şi raportează date statistice din domeniile de activitate, dar şi monitorizează aceste sectoare, le verifică şi controlează. Instituţiile oferă totodată consultanţă şi asistenţă tehnică pentru întocmirea documentaţiei pentru accesarea de fonduri europene şi naţionale.

Finanţele vor să împrumute 4,4 miliarde lei

Ministerul Finanţelor vrea să se împrumute în august cu 4,4 miliarde lei de pe piaţa internă, prin vanzarea de titluri de stat, stabilind un calendar mai încărcat faţă de cel din iulie, cand a atras 3,7 miliarde lei, şi a mărit maturitatea medie la peste cinci ani, arată economiştii ING Bank, într-un raport transmis ieri investitorilor. Finanţele nu au publicat încă pe website-ul propriu calendarul de împrumuturi aferent lunii august.“MF a anunţat un calendar de împrumuturi destul de încărcat pentru august, de 4,4 miliarde lei, faţă de 3,7 miliarde în luna precedentă. Ce este şi mai important este că maturitatea medie planificată este de 5,1 ani, o diferenţă mare faţă de cea din luna (lunile) precedente şi cea mai mare valoare de un an şi jumătate”, au comentat economiştii ING. În iulie, ministerul şi-a propus să atragă de la băncile locale 3,5 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni şi certificate de trezorerie, sub nivelul din iunie, de 3,76 miliarde lei. Însă dobanzile în scădere au împins Ministerul Finanţelor să împrumute o sumă de 3,7 miliarde lei în iulie, recurgand la mai multe licitaţii suplimentare. În primul semestru al anului, statul a împrumutat 26 miliarde lei (5,8 miliarde euro) de pe piaţa internă şi 2,25 miliarde euro de pe pieţele internaţionale, reprezentand circa jumătate din nevoia brută de finanţare pentru întreg anul.


Firmele îşi vor putea compensa datoriile online

Ministerul Economiei propune, printr-un proiect de Ordonanţă, ca datoriile între mai mult de trei firme să poată fi compensate online, pentru ca timpul alocat operaţiunilor de compensare, cat şi decontărilor între partenerii de afaceri să fie redus la cateva minute. În ultimii 16 ani, prin mecanismul creat în acest scop s-au compensat arierate de 62 miliarde euro, arată datele oficiale. Legislaţia privind mecanismul de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente a fost introdusă în 1999, perioadă în care economia romanească era grav afectată de blocaj financiar, şi nu a mai fost modificată în ultimii 15 ani. “Este necesară actualizarea OUG nr. 77 / 1999 pentru a permite ca mecanismul de compensări să se desfăşoare online, iar după validarea unui circuit de compensare de către Serviciul de Compensări din cadrul CPPI - Sucursala Bucureşti, agenţii economici să-şi poată emite ordinele de compensare pe baza procesului verbal al şedinţei de compensare ce va fi disponibil în format electronic în cadrul aplicaţiei online”, se arată în nota de fundamentare a proiectului publicat în dezbatere de Ministerul Economiei. Pană acum, firmele trebuiau să se prezinte la sediul CPPI Bucureşti sau la sediile centrelor teritoriale pentru compensarea datoriilor. În perioada 1999-2015 s-au compensat datorii între firme în valoare de 62,7 miliarde euro, care corespnde unei medii anuale de circa 4% din produsul intern brut (PIB).

Microsoft anunţă încă 2.850 de concedieri

Gigantul IT Microsoft a anunţat că va reduce personalul cu încă 2.850 de angajaţi în următoarele 12 luni, astfel că numărul total de disponibilizări ajunge la 4.700, sau 4% din numărul total de angajaţi, relatează Reuters. La finalul lunii mai, compania anunţa că va restrange operaţiunile în domeniul smartphone-urilor şi va desfiinţa 1.850 de locuri de muncă din această cauză, din care 1.350 de slujbe în Finlanda. La 30 iunie, Microsoft avea 114.000 de angajaţi cu normă întreagă de muncă.  În 2014, Microsoft a cumpărat divizia de telefoane mobile a Nokia în încercarea, eşuată, de a concura cu Apple sau Samsung. Directorul general Satya Nadella a reevaluat deja în scădere, aproape integral, valoarea acordului de 9,5 miliarde de dolari convenit cu Nokia, coordonat de predecesorul său Steve Ballmer. În iulie anul trecut, Microsoft a anunţat că va desfiinţa pană la 7.800 de locuri de muncă şi va reevalua în scădere valoarea diviziei de telefoane cu 7,6 miliarde de dolari. Compania anticipează că va finaliza majoritatea măsurilor anunţate pană la sfarşitul anului 2016.

































       






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.