MOZAIC STIRI ECONOMICE: ING Bank îşi menţine prognoza de creştere a PIB cu 4,2%
ING Bank îşi menţine prognoza de creştere a PIB în acest an cu 4,2%, pe fondul cererii interne puternice, şi cu 4,1% în 2017, a declarat Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank. "Riscurile externe sunt în jos, dar noi ne aşteptam ca, în a doua parte a anului, pieţele să vadă primele semne pozitive ale rebalansării economiei chineze. În prima parte a anului ne aşteptăm ca stimulul fiscal intern din ultima parte a anului precedent să compenseze deteriorarea mediului extern. Indicatorii cu frecvenţă ridicată precum vanzările cu amănuntul înregistrează creşteri accelerate. În pofida încetinirii producţiei industriale, indicatorii de încredere pe regiune sugerează o revenire", a spus Dascălu. În ceea ce priveşte 2017, analistul a precizat că riscurile sunt predominant în sensul revizuirii în jos a proiecţiei de creştere economică dacă cererea externă nu-şi revine, avand în vedere că este aşteptată o o înăsprire a condiţiilor monetare şi consolidare fiscală după alegeri. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere de la 3,9% la 4,2% estimările privind evoluţia PIB-ului Romaniei în 2016. Datele de început de an arată că economia evoluează în parametrii anticipaţi. Singura excepţie este industria, care a început anul cu o scădere (minus 0,5% în primele două luni din an), dar dă semne de revenire. Astfel, construcţiile cresc, urmand tendinţa de anul trecut cand au avansat cu 10%. Consumul creşte cu două cifre, ceea ce antrenează majorarea importurilor, provocand îngrijorarea economiştilor. Însă creşerea era inevitabilă în condiţiile relaxării fiscale şi a majorărilor salariale. Majorarea consumului se vede în accelerarea importurilor care cresc peste exporturi antrenand majorarea deficitului de cont curent al balanţei de plăţi. Însă deficitul balanţei comerciale care a ajuns la un miliard de lei la două luni este contrabalansat de exporturile de servicii, tot de aproape un miliard de euro.
Romanii solicită tot mai multe produse de mobilier "made in Romania"
Cea mai mare parte a fabricilor romaneşti care produc mobilă încă se bazează pe export pentru a supravieţui, însă micii producători spun că a venit timpul să se uite mai atent şi către clienţii de pe plan local, care cer tot mai multe produse "made in Romania". "Exportăm în jur de 90% din ceea ce producem. Nu ne dorim să mai creştem exporturile pentru că vrem să fim mai cunoscuţi pe plan intern, de aceea şi participăm la targuri de profil. Romanii sunt tot mai interesaţi de ceea ce consumă, de la hrană, la ceea ce îmbracă şi pană la patul în care dorm. Ar fi păcat să nu adresăm mai bine piaţa internă, să nu ducem produsele noastre mai mult în casele romanilor", spune Ileana Blidar, care conduce, alături de soţul ei, fabrica de mobilă de lux din lemn masiv Sarmexin (fosta companie listată Sarmex SA, care s-a reorganizat) din Satu Mare. Compania cu 50 de angajaţi trimite la export mobilier realizat în fabrică în ţări precum Germania, Marea Britanie sau Franţa. Produsele de lux fabricate de ei la Satu Mare ajung să fie vandute şi cu 20.000 de lei, cum este cazul celui mai mare dormitor din colecţie, însă preţul unui astfel de set de mobilier din lemn masiv poate ajunge şi la 8.000 de lei. "Credem că există piaţă acum în Romania şi pentru produsele noastre, în special pe segmente de varstă mai mici. În urmă cu caţiva ani clienţii noştri erau de obicei persoane trecute de 40 de ani, iar acum vedem şi tineri de 30 de ani interesaţi de produsele noastre", a mai spus Ileana Blidar. Astăzi, mai puţin de 50% din produsele din lemn şi mobila care ies din Romania sunt livrate de companii pur romaneşti, restul fiind giganţi internaţionali. Astfel că, nume precum Aramis, Taparo, PGS Sofa, Ecolor, Cotta International sau Sortilemn se "bat" umăr la umăr cu multinaţionale din industria lemnului ca Holzindustrie Schweighofer sau Kronospan.
Mişcări de trupe în sectorul bancar
Piaţa de fuziuni şi achiziţii din Romania a avut o evoluţie bună în ultimii 2 ani comparativ cu regiunea, marcand cateva tranzacţii de referinţă, printre care achiziţionarea de UniCredit a pachetului de acţiuni deţinut de acţionarii minoritari, este de părere Bogdan Ion, CM Partner, EY Romania. Ion Ţiriac, unul dintre cei mai bogaţi romani, a decis în vara anului trecut să iasă din acţionariatul UniCredit Bank, iar grupul UniCredit a preluat participaţia de 45% deţinută de omul de afaceri la banca din Romania. În consecinţă, italienii au ajuns să deţină 95,6% din acţiuni prin intermediul UniCredit Bank Austria. În această primăvară UniCredit a lansat ofertă şi pentru ceilalţi acţionari minoritari ai băncii de pe vremea lui Ţiriac."În 2016 ne aşteptăm să vedem tranzacţii mijlocii şi mari în sectorul bancar. De asemenea, probabil că va continua într-un ritm accelerat consolidarea sectorului serviciilor medicale. Restul sectoarelor vor rămane la fel de active ca şi în anii precedenţi, dar cu o tendinţă crescătoare", spune Bogdan Ion, Country Manager Partner, EY Romania. Sistemul bancar a ajuns anul trecut la 36 de bănci, dar jumătate au o cotă de piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Anul trecut, patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank (preluată de Banca Transilvania), RBS (portofolii de retail şi corporate preluate de UniCredit Bank), Millennium (cumpărată de OTP Bank) şi Montepio (exit). şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale.
Țările din G-20 ameninţă paradisurile fiscale
Un grup de 20 de economii au ameninţat că vor penalizeze paradisurile fiscale care nu oferă informaţii despre clienţii săi, în urma scandalului de evaziune fiscală Panama Papers, scrie Bloomberg. Grupul G-20 va lua în considerare adoptarea de măsuri defensive împotriva centrelor financiare şi jurisdicţiilor care nu se conformează unui standard internaţional de schimb de informaţii despre conturile posesorilor. Grupul spune că va lucra împreună cu OECD pentru a veni cu nişte criterii pentru indentificarea ”juristidicţiilor” non-cooperante pană în iulie, ceea ce va duce la transparentizarea entităţilor fiscal, lucru essential pentru sistemul financiar international. Scurgerea de informaţii din paradisul offshore de luna trecută, scandal numit Panama Papers, a expus miliarde de dolari ascunşi în paradise fiscal în jurul lumii şi a pornit un val de demisii şi anchete. ”Noi primim cu braţele deschise un astfel de cadru multilateral de impunere a legii în sistemul financiar global. Fără o ”nuia” nu putem face lucrurile să meargă. Avem nevoie de un mecanism de reglementare şi de impunere, pentru a încuraja ţările să se conformeze standardelor internaţionale. Este un pas înainte”, a declarat Clark Gascoigne, director adjunct al Coaliţiei pentru Transparenţa Fiscală şi Responsabilitate Corporatistă.
Şeful celei mai inovatoare companii auto a caştigat doar 37.584 dolari
Elon Musk, CEO Tesla Motors, una dintre cele mai inovatoare companii din industria auto, a primit un salariu de 37.584 de dolari anul trecut, în timp ce directorul financiar (CFO) Jason Wheeler a primit aproape 21 de milioane de dolari, scrie Bloomberg. Wheeler s-a alăturat Tesla în noiembrie, după ce a părăsit Google. Cea mai mare parte a salariului său o reprezintă acţiuni în cadrul companiei, cash primind numai 46.154 dolari. JB Straubel, şeful diviziei de tehnologie de la Tesla, a caştigat 250.000 de dolari, potrivit unui raport al companiei.
FMI cere măsuri mai ”puternice” pentru stimularea economiei
Miniştrii de finanţe la nivel global, precum şi băncile centrale, au anunţat că vor intensifica eforturile de susţinere a creşterii, în condiţiile în care există riscul unei încetiniri economice mai puternice, precum şi riscuri legate de refugiaţi şi un potenţial Brexit, scrie Bloomberg. ”Pe langă peisajul economic global, care are riscuri din ce în ce mai mari, există posibilitatea generalizării încetinirii economice şi o retragere bruscă de pe pieţele de capital”, a avertizat FMI. ”Pentru a avea creştere puternică la nivel global, trebuie să avem un set de politici echilibrate, dar dure”. Declaraţia reflectă îngrijorarea autorităţilor despre încetinirea economică, după ce FMI a retrogradat săptămana aceasta din nou perspectivele la nivel global, avertizand că perioada de creştere slabă a lăsat lumea în faţa riscului stagnării economice.
Durata de negociere a tranzacţiilor s-a lungit cu şase luni
Piaţa de tranzacţii şi fuziuni este influenţată de lungirea duratei de negociere a vanzărilor, de la circa şase luni în trecut la 9-12 luni, în condiţiile în care de cele mai multe ori există un singur cumpărător interesat. "O explicaţie a acestei lungiri a duratei unei tranzacţii este reducerea dimensiunii competitive, de multe ori existand un singur cumpărător interesat, care face un due-dilligence foarte riguros. Cumpărătorii sunt mai atenţi şi uneori durează luni de zile o verificare", a declarat Alexandru Reff, partener la firma de avocatură Reff & Asociaţii. În aceste condiţii, declaraţiile şi garanţiile sunt mai laborioase şi există situaţii în care aceste negocieri nici nu se încheie. Mare parte dintre afacerile tranzacţionate recent au fost dezvoltate de antreprenori romani, ceea ce arată un anumit grad de maturizare al pieţei.
