MOZAIC STIRI ECONOMICE: Bancpost a majorat avansul la creditele cu ipotecă
Bancpost a majorat avansul pentru creditele ipotecare, la 33% pentru împrumuturile în lei şi la 43% pentru cele în euro, în contextul în care legea dării în plată ar putea fi aprobată, după ce Raiffeisen Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat o astfel de măsură. Potrivit datelor afişate pe site-ul băncii, clienţii pot lua un credit imobiliar sau ipotecar cu un avans de minim 33% pentru finanţările în lei şi de cel puţin 43% pentru cele în euro. Anterior, instituţia de credit practica un avans de 15% la creditele ipotecare în lei şi de 25% la împrumuturile în euro. Totodată, pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă, Bancpost a diminuat valoarea maximă finanţată, la 57% din valoarea garanţiei, de la 75%. "Proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare, prin trecerea de la creditarea personală, susţinută de o garanţie reală imobiliară, la un produs de finanţare a activelor. În acest sens, suntem datori să acţionăm în spiritul reglementărilor prudenţiale pentru administrarea riscului. Astfel, Bancpost a decis modificarea condiţiilor de creditare aplicate creditelor ipotecare, atat pentru cele în lei, cat şi pentru euro, avansul solicitat la contractarea unui împrumut fiind de 33% la lei, şi respectiv 43% la euro", au declarat reprezentanţii băncii. Clienţii care au depus aplicaţii de credit pană vineri, data intrării în vigoare a noilor norme de creditare, vor beneficia de condiţiile anterioare "În ceea ce priveşte programul Prima Casă, Bancpost monitorizează în mod constant contextul de piaţă, urmand ca, în funcţie de evoluţia proiectului legislativ, să reanalizăm implicarea în cadrul programului", au punctat reprezentanţii instituţiei de credit. Restul cerinţelor aferente acestor credite au rămas neschimbate. Pentru creditele ipotecare în euro, dobanda se calculează în funcţie de Euribor, la care se adaugă o marjă de 5,5% pentru clienţii care încasează veniturile într-un cont Bancpost şi de 5,75% pentru restul. La împrumuturile în lei, dobanda este corelată cu Robor la trei luni, plus o marjă de 3% la veniturile în cont, altfel fiind de 3,25%. La sume de peste 100.000 euro, echivalent lei, marja băncii este de 4,25%. În cazul finanţărilor de nevoi personale cu ipotecă în lei, banca percepe o marjă de 3,3% peste Robor la trei luni, dar care se stabileşte în funcţie de profilul clientului şi istoricul de creditare din Biroul de Credit. Dacă banca finanţează mai mult de 50% din valoarea evaluată a garanţiei, la marja băncii se adaugă 0,3 puncte procentuale. Raiffeisen Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat majorarea avansului pentru cre¬ditele imo¬bi¬liare stan¬dard, la 35% în lei şi la 40% pen¬tru finan¬ţă¬rile în euro, decizia venind chiar îna¬in¬¬te de reluarea discu¬ţiilor în Par¬la¬ment pri¬vind le¬gea dării în pla¬tă. Con¬form regle¬men¬¬¬tă¬rilor BNR, avansul minim pentru creditele imo¬bi¬liare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%. Potrivit legii dării în plată, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Modificările au fost intens criticate de către reprezentanţii băncilor.
Economia a crescut anul trecut cu 3,7%
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut anul trecut cu 3,7% faţă de 2014, după ce în ultimul trimestru a consemnat un avans de 3,7% pe serie brută şi de 3,8% pe serie ajustată comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent şi de 1,1% faţă de precedentele trei luni, potrivit datelor INS. Astfel, pe serie brută, PIB-ul Romaniei a consemnat în trimestrul al patrulea din 2015 o creştere cu 3,7% faţă de trimestrul similar al anului precedent, acelaşi avans fiind consemnat pe întreg anul, arată estimările semnal ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Ca serie ajustată sezonier, creşterea economică s-a plasat în ultimul trimestru la 1,1% faţă de trimestrul anterior, iar comparativ cu acelaşi trimestru din 2014 a fost de 3,8%. "Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2012-2014 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 şi 2013 - varianta definitivă, 2014 - varianta semidefinitivă) şi a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2015, publicată în comunicatul de presă nr. 21 din 15 ianuarie 2016", se arată în comunicatul INS. Astfel, creşterea economică din primul trimestrul al anului trecut faţă de trimestrul precedent a fost revizuită de la 1,4% la 1,3%. În al doilea trimestru din 2015 s-a înregistrat o scădere de 0,2% faţă de anterioarele trei luni, în loc de stagnare, iar în trimestrul al treilea revizuirea a fost în plus cu 0,1 puncte procentuale, de la 1,4% la 1,5%, comparativ cu trimestrul al doilea.
Construcţiile de locuinţe au scăzut anul trecut cu 5,8%
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut anul trecut cu 10,4%, ca serie brută, pe seama volumelor mai mari cu 20% la construcţiile inginereşti şi cu 1,1% la clădirile nerezidenţiale, în timp ce construcţiile de locuinţe şi-au redus volumul cu 5,8%, potrivit INS. Pe elemente de structură s-au înregistrat volume mai mari cu 31,8% la lucrările de reparaţii capitale, cu 13,3% la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi cu 5,2% la lucrările de construcţii noi, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în decembrie cu 28,4% faţă de noiembrie, ca serie brută, cu un avans de 30,6% la construcţiile inginereşti, de 27,8% la clădirile nerezidenţiale şi de 14,1% la clădirile rezidenţiale. Lucrările de construcţii noi au sporit cu 41,1%, cele de reparaţii capitale cu 29,5%, iar cele de întreţinere şi reparaţii curente cu 1,5%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, s-a înregistrat o creştere cu 5,9%, susţinută de lucrările de construcţii noi, cu un avans de 16,6%, cele de reparaţii capitale, cu 1,7%, şi de lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 1,2%. Comparativ cu decembrie 2014, volumul lucrărilor de construcţii s-a majorat cu 14,2%, serie brută, pe seama volumelor mai mari cu 41,2% la construcţiile inginereşti. Scăderi au avut loc la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 23,8%, respectiv cu 16,2%. Pe elemente de structură, lucrările de reparaţii capitale au sporit cu 71,6%, cele de construcţii noi cu 6,6%, iar lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 5,8%. Pe serie ajustată, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 8,8%.
Turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale provoacă îngrijorare
Turbulenţele accentuate de pe pieţele financiare internaţionale provoacă îngrijorare şi la Bucureşti, în condiţiile în care un sentiment difuz de teamă se răspandeşte pe bursele lumii, scrie ZF în ediţia de vineri. Bursa germană a scăzut joi cu încă 2%, iar scăderea acumulată de la începutul anului a ajuns la 18%. Bursa din Grecia este în scădere cu peste 30% de la începutul anului, iar cele americane au la fel un început de an dramatic. Situaţia aminteşte de cea din 2008, cand vantul crizei a venit mai întai prin bursă pentru ca apoi să ajungă în economia reală. "Romania este prinsă nepregătită pentru noi turbulenţe financiare. Ca şi în 2008, guvernanţii sunt interesaţi doar de alegerile din acest an. Prin pomenile electorale au împins Romania către un deficit bugetar mărit, care ar putea fi greu de finanţat, exact ca în 2008. Deoarece depindem foarte mult de capitalul străin, vom fi afectaţi de primul val al recesiunii", afirmă Radu Georgescu, fondatorul firmei de consultanţă CFO Network. Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raif feisen Bank, spune că este hazardat să se vorbească despre o nouă criză. "Nu avem indiciile necesare ca să vorbim de aşa ceva. Sunt turbulenţe în pieţele financiare, dar nu o criză. Sunt provocări, dar trebuie să ne vedem de treabă şi să nu avem de rapaje în primul rand fiscal - bugetare sau în politica salarială", a spus el. Vladimir Sterescu, country manager şi vicepreşedinte senior soluţii asistenţă clienţi în cadrul firmei de servicii de externalizare CGS, spune: "Veştile de peste hotare nu sunt deocamdată atat de rele, dar ne-am uitat la faptul că multe companii din top 500 Fortune au anunţat pentru cel de-al treilea an consecutiv disponibilizări masive. Ce ştiu ei şi nu ştim noi, de ce dau ei oameni afară preventiv dacă businessul le merge bine? Deja se vorbeşte de o nouă recesiune şi de aceea există o prudenţă în materie de angajări". El a care a adăugat că, în cazul unei eventuale noi crize, industria serviciilor de externalizare din Romånia va creşte, la fel cum s-a întamplat în anii trecuţi, însă alte sectoare - cum este bankingul - se
vor restrange.
Şmecheria şefului celei mai mari bănci din SUA
Jamie Dimon, preşedinte şi director general al JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din Statele Unite, a cumpărat acţiuni în valoare de 26,6 milioane de dolari la banca pe care o conduce, după ce preţul titlurilor a scăzut în acest an cu 20%, potrivit Bloomberg. Pachetul achiziţionat de Dimon, de 500.000 de acţiuni, urcă participaţia acestuia la JPMorgan la un total de 6,75 milioane de acţiuni, arată un raport transmis bursei din SUA. Preşedintele JPMorgan a cumpărat acţiuni la bancă pentru că preţul a devenit foarte atractiv, după scăderile puternice înregistrate pe pieţele de capital de la începutul anului, în special în sectorul bancar, a declarat o sursă apropiată situaţiei. Acţiunile JPMorgan, cea mai mare bancă după active din SUA, au pierdut 20% de la începutul anului şi pană la închiderea şedinţei de joi. Cotaţiile altor bănci importante, inclusiv Citigroup, Bank of America, Credit Suisse Group şi Deutsche Bank au scăzut cu peste 32%. Achiziţia unor pachete semnificative de acţiuni de către şeful companiei poate conduce în unele cazuri la creşterea încrederii investitorilor în titlurile companiei respective. În ultimele 30 de zile, 699 de persoane din conducerea unor companii americane au cumpărat acţiuni la companiile pentru care lucrează, în timp ce 828 au vandut, cel mai favorabil raport pentru cumpărători din peste patru ani.
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi este în creştere
Contul curent al balanţei de plăţi a consemnat anul trecut un deficit de 1,76 miliarde euro, în creştere de 2,6 ori comparativ cu 686 milioane euro în anul 2014, pe fondul majorării deficitului balanţei veniturilor primare şi al balanţei bunurilor, a anunţat, ieri, Banca Naţională a Romaniei (BNR) Impactul negativ al balanţei veniturilor primare şi al balanţei bunurilor a fost compensat parţial de majorarea excedentului veniturilor secundare (cu 1,19 miliarde de euro) şi al serviciilor (cu un miliard de euro), se arată într-un comunicat al băncii centrale. Deficitul balanţei bunurilor a crescut cu 1,43 miliarde de euro, de la 6,34 miliarde de euro în 2014 la 7,77 miliarde de euro anul trecut. Totodată, deficitul balanţei veniturilor primare s-a majorat cu 1,83 miliarde de euro în perioada analizată, de la 1,9 miliarde de euro la 3,73 miliarde de euro. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au însumat 3,04 miliarde de euro, comparativ cu 2,42 miliarde de euro în 2014, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au înregistrat 3,34 miliarde de euro, faţă de 2,85 miliarde de euro, iar creditele intragrup o valoare netă negativă de 305 milioane euro, în scădere de la 425 milioane euro.
