MOZAIC STIRI ECONOMICE: Vuza intră iar în cursa pentru Oltchim
Acţionarii Chimcomplex Borzeşti (CHOB), companie controlată de omul de afaceri Stefan Vuza, vor decide la mijlocul lunii martie asupra participării Chimcomplex la procesul de achiziţionare a combinatului chimic Oltchim, singur sau în asociere cu potenţiali investitori. De asemenea, acţionarii vor vota şi o propunere pentru atragerea de către Chimcomplex a unor împrumuturi de pană la 95 de milioane de euro, fondurile astfel obţinute urmand să fie utilizate pentru completarea sumei necesare achiziţiei "activelor Olcthim sau şi/sau a părţilor sociale ale Oltchim SPV", se arată într-un convocator transmis de Chimcomplex Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Chimcomplex a intenţionat şi în trecut să preia Oltchim. În 2012, Chimcomplex a depus o ofertă pentru combinat, dar aceasta nu a fost selectată caştigătoare a licitaţiei, procedura eşuand ulterior, iar în decembrie 2013 Chimcomplex anunţa o majorare de capital de 157 milioane lei şi că vrea să cumpere activele viabile ale Oltchim. În luna iulie, conducerea Chimcomplex şi-a reafirmat intenţia de a achiziţiona Oltchim, urmand ca ulterior cele două combinate să fie integrate în Compania Romană de Chimie. Compania de stat din Ramnicu Valcea se află în insolvenţă, planul de reorganizare prevăzand vanzarea combinatului pentru minim 307 milioane euro. Planul prevede trei variante de valorificare a patromoniului combinatului, una dintre acestea vizand vanzarea Oltchim SPV, care ar urma să fie înfiinţat prin preluarea activelor viabile ale combinatului, fără datorii, iar alta conversia creanţelor creditorilor garantaţi şi bugetari în acţiuni, parţial sau integral. Cea de-a treia variantă se referă la darea în plată a bunurilor imobile terenuri şi clădiri către creditorii bugetari. Omul de afaceri ştefan Vuza deţine indirect 83,8% din acţiunile Chimcomplex, prin firma A2 Impex, iar 12,89% din titluri se află în posesia statului. Combinatul Chimcomplex a fost înfiinţat în 1954 şi a fost cumpărat de Vuza în 2003.
Plata taxelor cu carduri la Fisc, pe ultima sută de metri
Ministerul Finanţelor Publice a semnat acordul de licenţiere a Trezoreriei Statului ca acceptator de plăţi electronice cu carduri MasterCard şi Maestro, care va permite contribuabililor să plătească taxe şi impozite online la bugetul de stat şi la bugetele locale, fără perceperea unor comisioane. "Ministerul Finanţelor Publice a semnat acordul de licenţiere a Trezoreriei Statului ca acceptator de plăţi electronice cu carduri MasterCard şi Maestro în condiţiile stabilite de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului", se arată într-un comunicat al ministerului. Implementarea sistemului de plată online, inclusiv extinderea serviciilor de internet banking ale Trezoreriei Statului, se va realiza din fonduri europene prin proiectul "Îmbunătăţirea capacităţii procesului decizional la nivelul sectorului financiar din Romania - TREZOR". În urma evaluării de către Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), acesta a fost acceptat în vederea finanţării. Proiectul va dezvolta o componentă dedicată plăţii cu cardul, prin intermediul căreia contribuabilii vor putea efectua plata online a tuturor tipurilor de impozite şi taxe atat la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, cat şi la cele administrate de alte instituţii publice. Contribuabilii nu vor plăti comisioane la tranzacţii."E un pas important pe care Ministerul Finanţelor Publice îl face pentru a veni în întampinarea contribuabililor. Aceştia îşi vor putea plăti taxele şi impozitele de acasă şi de la serviciu, cu ajutorul unui sistem sigur şi accesibil. Consider că uşurinţa cu care ne plătim taxele şi impozitele este esenţială pentru o colectare mai eficientă şi pentru creşterea gradului de conformare voluntară. Este şi o expresie a respectului pe care îl avem pentru cetăţean. Infrastructura nou creată este deschisă pentru toate sistemele de plată care acceptă autorizarea Trezoreriei în condiţiie legislaţiei în vigoare", a declarat în comunicat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu. MasterCard va realiza implementarea tehnică, care va dura maxim trei luni.
Bancherii fac paşi în spate în faţa legii dării în plată
BRD vede posibilă o lege a dării în plată care să vizeze doar contractele viitoare, fără a se aplica retroactiv, şi doar pentru cazuri sociale, pentru cei cu un singur imobil, în care locuiesc, cu o valoare de circa 100.000 de euro, iar clientul să beneficieze o singură dată de darea în plată. "Noua lege, aşa cum o văd eu, va trebui să se concentreze doar pe cazurile sociale. Eu cred realmente că este posibil să fie făcută o lege care să nu fie retroactivă, care să se refere la creditele acordate în viitor şi la cazurile sociale. De asemenea, clientul să aibă doar o locuinţă şi chiar să stea acolo, să aibă o valoare de maxim 100.000 de euro, iar o persoană să beneficieze de prevederile legii doar o singură dată şi să nu fie vorba de investitori", a declarat joi directorul general al BRD, Philippe Lhotte, într-o conferinţă de presă. El a indicat că banca poate contura produse noi pentru darea în plată, cu înăsprirea condiţiilor de eligibilitate, în special privind avansul şi chiar dobanda aplicată, însă fără a modifica condiţiile pentru restul clienţilor şi produselor. În ceea ce priveşte actuala formă a proiectului de lege, Lhotte atrage atenţia că există o serie de efecte nefavorabile care se vor materializa dacă legea va fi aprobată şi nu va ajuta persoanele fizice, ci speculanţii. Astfel, programul Prima Casă va fi suprimat, iar accesul populaţiei la credite va fi mult îngreunat, întrucat vor fi nevoiţi să dispună de avansuri considerabil mai mari, băncile vor creşte costurile de dobandă pentru că îşi asumă riscuri mai mari. Totodată, investitorii imobiliari vor fi descurajaţi să construiască noi locuinţe, de care este mare nevoie pe piaţa romanească, în urma reducerii preţurilor la imobile, determinate de impactul dării în plată, ceea ce se va traduce în final într-o creştere mai moderată a PIB-ului şi în locuri de muncă mai puţine. "E clar că suntem la un tip de împrumut complet diferit, care va avea condiţii de acordare mult mai restrictive, cu un avans din partea clientului mai mare, fiindcă riscul celui care împrumută este mai mare şi dobanzile vor fi mai mari. Se va restrange accesul la credite pentru cei care au nevoie de locuinţe. Să nu uităm că trăim într-o economie de piaţă, într-o economie liberală, asta uită cei care încurajează darea în plată. Legea dării în plată va duce la o scădere a preţului imobiliarelor, vor fi mai puţine construcţii şi astfel va exista o creştere mai mică a PIB şi vor fi mai puţine locuri de muncă", a punctat Lhotte.
Restricţie pentru angajaţii de la Concurenţă
Consiliul Concurenţei a impus restricţii la plecarea din instituţie, pentru protecţia intereselor autorităţii împotriva scurgerii unor informaţii, astfel că persoanele care doresc să plece din instituţie nu vor mai avea voie să se implice în cazuri la care au lucrat la consiliu în ultimii trei ani. Restricţia va fi valabilă pană la finalizarea cazurilor în instanţă. "În momentul în care pleci din instituţie nu ai voie să lucrezi trei ani la cazuri care au avut tangenţă cu concurenţa. Demnitarii care pleacă din funcţii nu trebuie să ajungă la companii pe care le-au investigat. Legea funcţionarului public specifică asta, dar aplicarea a fost îndoielnică. Am creat un mecanism prin care ne putem opune dacă demnitarii sau funcţionarii pleacă să lucreze în zone care au legătură cu domeniul. Înţeleg că sunt şi alte instituţii care vor să reglementeze problema", a declarat joi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-o conferinţă de presă. De asemenea, demnitarii sau inspectorii de concurenţă care, în termen de trei ani de la încetarea activităţii în cadrul Consiliului Concurenţei, vor desfăşura activitate în sectorul privat, trebuie să notifice autorităţii acest lucru. Dacă activitatea din sectorul privat are legatură cu domeniul circumscris activităţii exercitate în ultimii trei ani la Consiliul Concurenţei, acesta poate fie să emită un aviz negativ, fie să adopte un aviz favorabil, condiţionat de obligaţia respectării unor cerinţe menite să protejeze interesele legitime ale autorităţii. "Aceste măsuri nu au rolul de a limita libertatea de alegere a unui alt loc de muncă, ci acela de a ne proteja rezultatele Consiliului Concurenţei, să nu avem cazuri de inspectori care au lucrat la un anumit caz, iar apoi pleacă şi foloseşte informaţiile obţinute în interior împotriva instituţiei", spun oficialii autorităţii de concurenţă. În plus, pentru o mai bună separare a funcţiilor (executiv si decizional), a fost creată funcţia de director general, care coordonează activităţile executive în cadrul Consiliului, la recomandarea Bancii Mondiale. În ceea ce priveşte modificarea legii concurenţei, Consiliul a fost preocupat în 2015 de schimbarea legislaţiei de bază.
Papalekas, investiţie de 100 de milioane de euro
Fondul de investiţii Globalworth, fondat şi condus de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, pune la punct ultimele detalii ale clădirii de birouri Bucharest One construită în peisajul corporatist din nordul Bucureştiului, relatează Ziarul Financiar. Clădirea, care are o suprafaţă închiriabilă de 54.000 metri pătraţi şi chiriaşi precum Vodafone sau Huawei, este amplasată în zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu, unde s-a conturat în ultimii ani un adevărat cartier al corporatiştilor. Aici lucrează cateva mii de oameni pentru companii locale şi internaţionale. Printre chiriaşii zonei se numără giganţi precum Oracle (IT), L’Oreal (cosmetice) sau General Electric (energie). Construcţia Bucharest One a început în 2014, iar imobilul a avut termen iniţial de finalizare la sfarşitul lui 2015. Abia acum se pun însă la punct ultimele detalii ale proiectului. Bucharest One se va situa pe locul doi în topul celor mai înalte clădiri din Capitală, cu 23 de etaje desfăşurate pe parcursul a 130 de metri, noteză ZF. În prezent, cea mai înaltă clădire din Bucureşti este turnul de birouri Sky Tower, care măsoară 137 de metri şi este situat în imediata apropiere, cele două proiecte fiind despărţite doar de mallul Promenada.
Twitter dezamăgeşte investitorii
Twitter a raportat rezultate financiare pentru trimestrul al patrulea mai bune decat estimările pieţei, însă reţeaua socială a dezamăgit investitorii după ce a dezvăluit că a consemnat primul trimestru de la listare în care numărul utilizatorilor nu a crescut. Veniturile companiei au avansat cu 48,3%, la 710,5 milioane de dolari în trimestrul al patrulea, în timp ce pierderea s-a redus la 90,2 milioane dolari, de la 125,4 milioane dolari în ultimele trei luni ale anului 2014. Excluzand anumite elemente speciale, profitul pe acţiune a fost de 16 cenţi. Analiştii consultaţi de Reuters anticipau un profit pe acţiune de 12 cenţi şi venituri de 709,9 milioane dolari. Numărul utilizatorilor activi lunar a stagnat la 320 de milioane, comparativ cu trimestrul al treilea, şi uşor sub estimarea de 323 milioane înaintată de analiştii RBC Capital Markets.Cotaţia acţiunilor Twitter a scăzut cu 2,5% în tranzacţiile cu instrumente financiare derivate, perfectate după închiderea bursei. Preţul acţiunilor a scăzut cu peste 50% de la momentul întoarcerii la conducerea companiei în luna iulie a lui Jack Dorsey, unul dintre fondatorii companiei. Compania s-a listat la bursă în SUA în noiembrie 2013.
Resursele de energie primară au crescut cu 2%
Principalele resurse de energie primară au totalizat anul trecut 32,87 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 2% faţă de anul 2014, în timp ce resursele de energie electrică au fost de 69,37 miliarde de KWh, în urcare cu 7,8%, potrivit datelor INS. Producţia internă a însumat 22,04 milioane tep, în creştere cu 163.900 tep faţă de anul precedent, iar importul a fost de 10,83 milioane tep. În anul 2015, resursele de energie electrică au fost de 69373,0 milioane KWh, în creştere cu 5013,5 milioane KWh (plus 7,8%) faţă de anul 2014. În sectorul energiei electrice, producţia din termocentrale a fost de 28,24 miliarde KWh, în creştere cu 6,2%. Producţia din hidrocentrale a fost de 16,68 miliarde KWh în scădere cu 12,2%, iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 11,64 miliarde KWh, în scădere cu 0,3%. Producţia din centralele electrice eoliene a fost anul trecut de 7,04 miliarde KWh, în creştere cu 2,32 miliarde KWh faţă de anul 2014, iar energia solară produsă in instalaţii fotovoltaice în această perioadă, a fost de 1,99 miliarde KWh, în urcare cu 692,1 milioane KWh faţă de anul 2014. Consumul final de energie electrică a fost de 52,56 miliarde KWh, cu 6% mai mare faţă de anul 2014; iluminatul public a înregistrat o creştere cu 30,6%, iar consumul populaţiei a avansat cu 3,7%. Exportul de energie electrică a fost de 10,5 miliarde KWh, în creştere cu 2,3 miliarde KWh.
