Se caută străini care să cumpere mii de hectare de pădure în judeţ
Suprafeţe foarte mari de pădure au fost scoase în ultima perioadă la vânzare de proprietarii lor, în primul rând urmaşi ai foştilor boieri dinainte de comunism sau procuratori ai acestora. Noii proprietari au intrat în posesia pădurilor după 2005, atunci când a apărut Legea 247/2005, iar acum încearcă să vândă pădurile. Întâmplător sau nu, tot în această perioadă, procurorii anticorupţie fac cercetări cu privire la retrocedarea controversată a unor suprafeţe întinse de pădure, înclusiv în apropierea Focşaniului, la Petreşti şi Dumbrăviţa. Afacerile sunt de milioane de euro, potrivit anunţurilor publicate pe site-urile de specialitate. În zona Andreiaşu au fost scoase la vânzare două trupuri de pădure, una de 1.400 de hectare, iar alta de 1.333 hectare, care se pare că şi-a găsit un alt proprietar. Preţul cerut pentru pădurea mai mare este de 3.500 de euro negociabil pentru un hectar. Preţul pentru un hectar nu este foarte mare, dar depinde de starea pădurii, dacă şi cum a fost exploatată de la intrarea în posesie a proprietarului. În anunţuri se specifică că toate actele sunt în regulă şi că aproape jumătate din pădure este alcătuită din fag, iar restul din brad şi alte foioase. Pădurile scoase la vânzare nu sunt doar pe teritoriul comunei Andreiaşu, ci se întind pe raza mai multor comune, cum ar fi la Chiojdeni sau Poiana Cristei. “La noi este un singur moştenitor cu o suprafaţă de 300 – 400 de hectare. Preţurile la care se vând sunt de 1.000 – 1.500 euro pe hectar, pentru că este pădure tânără, pentru care mai este nevoie de cel puţin 10 – 15 ani pentru a fi exploată. Cine cumpără acum nu poate exploata imediat”, ne-a spus primarul Vlad Petruş de la Poiana Cristei.
Suprafeţele mari sunt cumpărate de străini
O altă suprafaţă mare de pădure scoasă la vânzare este una de 2.700 de hectare, dar pentru care nu se specifică zona în care se află. Din această pădure, 1.970 hectare este cu copaci a căror vârstă medie este 100 de ani, 590 de hectare cu vârsta medie de 101 ani, iar 120 de hectare cu vârsta medie de 43 de ani. În anunţ se specifică că pentru pădure există carte funciară şi amenajament silvic pentru perioada 2011 – 2020. În fiecare an, până în 2020, s-ar putea exploata o cantitate de 15.650 mc de lemn. Vânzătorul cere pentru această pădure suma de 9,2 milioane euro, care nu este însă bătută în cuie. Reprezentantul agenţiei care intermediază vânzarea pădurii spune că românii cumpără suprafeţe mai mici, de 100 – 200 de hectare, în timp ce marile suprafeţe sunt achiziţionate în general de străini. “Vânzările de suprafeţe mari se fac, în general, mai greu. O pădure poate să stea la vânzare şi doi - trei ani până când îşi găseşte un cumpărător sau un investitor, pentru că este vorba de mulţi bani. Când cumperi o pădure faci o investiţie pe termen lung şi trebuie să gândeşti în perspectivă. Investiţia se gândeşte pentru o perioadă de 30 – 40 de ani”, ne-a declarat reprezentantul agenţiei Business Consulting, specializată în vânzarea de terenuri forestiere şi agricole în toată ţara. Acesta a precizat că firma oferă şi consultanţă de afaceri, în sensul că verifică istoricul proprietarilor, calculează rata de retur a investiţiei, evaluează densitatea pădurii, documentaţia tehnică şi juridică. Practic, se verifică dacă datele din teren corespund cu cele din acte.
Ikea a cumpărat pădurile deţinute de Harvard din Vrancea
În ultimii ani, investitorii au achiziţionat suprafeţe mari de pădure în Vrancea de la cei care au reuşit să le obţină de la stat. Producătorul de mobilă Ikea a devenit cel mai mare proprietar de pădure din ţară, după ce a făcut prima achiziţie de acest gen din istoria sa. Grupul suedez este un gigant la nivel mondial şi este specializat în retailul de mobilă şi decoraţiuni. Ikea deţine astfel şi câteva mii de hectare în Vrancea, pentru că obiectul tranzacţiei au fost pădurile deţinute de universitatea americană Harvard. Producătorul de mobilă a cumpărat nu mai puţin de 36.000 de hectare de pădure în judeţele Prahova, Buzău, Vrancea, Botoşani şi Bihor de la firma suedeză Greengold, condusă de foştii parteneri ai universităţii Harvard în România. Americanii au renunţat la pădurile din ţara noastră în urma unui scandal de corupţie aflat în atenţia DNA. Compania IRI Investment, societatea înfiinţată de grupul IKEA pentru gestionarea afacerilor din domeniul forestier, a plătit suma de 56 de milioane de euro pentru a prelua integral compania Greengold, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial. Universitatea Harvard a decis însă să renunţe la păduri anul trecut, după ce Dragoş Lipan Secu, directorul Scolopax, a fost acuzat de DNA că ar fi negociat cu vânzătorii de păduri să mărească în mod artificial preţurile pădurilor. În afacere au apărut ca vânzători şi mai mulţi vrânceni, între care şi Alexandru Lefter, şeful suspendat al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vanătoare, trimis în judecată pentru fapte de corupţie în legătură cu retrocedarea ilegală a unor păduri. Problema cea mai gravă este însă tăierea necontrolată a pădurilor din regiunea noastră. Rata tăierilor necontrolate de pădure este de două ori mai mare decât cea a regenerărilor naţionale sau a plantărilor prin finanţările de la buget, după cum a anunţat recent chiar Ministerul Mediului. (Silvia VRÎNCEANU, Mihai BOICU)