MOZAIC STIRI ECONOMICE: Acord istoric între UE şi Elveţia privind secretul bancar
Acordul pune capăt secretului bancar pentru rezidenţii Uniunii Europene şi va împiedica evazioniştii să ascundă fonduri nedeclarate în conturi din Elveţia, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Acordul a fost semnat de comisarul pentru Economie Pierre Moscovici, Janis Reirs, ministrul de Finanţe din Letonia, ţară care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, şi de secretarul de stat pentru Finanţe Internaţionale din Elveţia, Jacques de Watteville. "Acordul de astăzi semnalează o nouă eră a transparenţei fiscale şi de cooperare între UE şi Elveţia, este o nouă lovitură dată evazioniştilor, un nou pas spre fiscalitate corectă în Europa. UE a deschis calea către schimbul automat de informaţii, în speranţa că şi alţi parteneri internaţionali o vor urma. Acest acord este dovada că ambiţia şi determinarea UE pot da rezultate", a declarat Moscovici.
Plătim cea mai scumpă energie din UE raportat la salarii
Romanii plătesc unul dintre cele mai mari preţuri la energie din UE raportat la puterea de cumpărare, costuri superioare fiind suportate doar de germani, portughezi, ciprioţi şi spanioli, în timp ce preţurile cele mai mici sunt în Finlanda, Letonia şi Luxemburg, potrivit datelor Eurostat. În această analiză Eurostat s-a folosit de standardul puterii de cumpărare (purchasing power standards - PPS), o monedă comună artificială din care a exclus influenţa diferenţelor dintre preţurile din fiecare ţară. Astfel, relativ la costul altor bunuri şi servicii, Romania a înregistrat în a doua jumătate a anului 2014 un preţul mediu de 24,4 PPS pentru 100 de kWh de electricitate, incluzand taxele. În Germania, preţul electricităţii a fost în aceeaşi perioadă de 28,5 PPS, în Portugalia şi Cipru de 27,4 PPS, iar în Spania 26 PPS. Cele mai mici preţuri la electricitate au fost suportate de finlandezi (12,4 PPS pentru 100 kWh), letoni (13,7 PPS) şi luxemburghezi (14,2 PPS). Calculat în euro, preţul mediu la electricitate plătit de populaţia din Romania a fost în a doua jumătate a anului 2014 printre cele mai scăzute din UE, de 12,5 euro pentru 100 kWh, preţuri mai mici fiind doar în Bulgaria (9 euro) şi Ungaria (11,5 euro). În monedă locală, preţul mediu al electricităţii plătit de romani în a doua jumătate a anului trecut a fost de 55,2 lei pentru 100 kWh. Cele mai mari preţuri la electricitate, calculate în euro, au fost înregistrate anul trecut în Danemarca (30,4 euro pentru 100kWh) şi Germania (29,7 euro). Preţul mediu la nivelul UE a fost în perioada analizată de 20,8 euro pentru 100 kWh. Cele mai mari creşteri ale preţurilor electricităţii suportate de populaţie, între a doua jumătate a anului 2014 şi aceeaşi perioadă din 2013, calculate în monede locale, au fost înregistrate în Franţa (10,2%), Luxemburg (5,6%), Irlanda (5,4%), Grecia (5,2%), Portugalia (4,7%), Marea Britanie (4,6%) şi Spania (4,1%). În schimb, cele mai mari scăderi au avut loc în Malta (26,2%), Cehia (10,2%), Ungaria (9,9%), Olanda (9,6%), Slovacia (9,2%) şi Belgia (7,8%). În Romania, preţurile electricităţii furnizate populaţiei au scăzut cu 2,9% în a doua jumătate a anului 2014, faţă de 2013.
Fiscul contrazice Poşta în privinţa vanzării de plicuri
Noua legislaţie privind casele de marcat nu poate îngreuna activitatea Poştei şi nici împiedica vanzarea de plicuri, întrucat firmele vor fi obligate de-abia din 2016 să cumpere unităţi de marcat cu jurnal electronic, pană atunci putand fi folosită vechea aparatură, potrivit Ministerului Finanţelor. "Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, a fost reglementată autorizarea caselor de marcat cu jurnal electronic şi înlocuirea etapizată a vechilor aparate de marcat, pe grupe de contribuabili. Acest lucru le va permite importatorilor şi distribuitorilor să-şi lichideze stocurile de modele vechi şi să obţină avizul tehnic favorabil şi autorizaţia de distribuţie pentru noile modele, iar utilizatorilor le va permite să îşi achiziţioneze treptat noile aparate, fără pierderi financiare şi fără perturbarea activităţii comerciale", arată Ministerul Finanţelor Publice (MFP), într-un comunicat. Instituţia are ca termen legal de emitere a normelor de aplicare data de 31 august 2015, iar achiziţia de case de marcat noi cu jurnal electronic va fi obligatorie de la 1 ianuarie 2016. "În aceste condiţii, nici măcar nu se poate pune problema ca în prezent, în luna mai 2015, Poşta Romană să fie împiedicată să-şi achiziţioneze case de marcat noi cu jurnal electronic, pentru că pană la data de 1 ianuarie 2016 niciun operator economic din Romania nu este obligat să o facă, procedurile de achiziţie a acestor case de marcat urmand să fie obligatorii doar începand cu această dată, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare indicate mai sus. Termenul de la care marii contribuabili (prima categorie de operatori economici vizaţi) sunt obligaţi să utilizeze case de marcat noi este 1 aprilie 2016", arată Finanţele. Sursa citată precizează că "nici utilizarea de plicuri de către Poşta Romană şi nici modificările intervenite în structura organizatorică a Poştei Romane" nu au absolut nicio incidenţă cu prevederile OUG 91/2014.
Guvernul a mai înfiinţat o Agenţie
Guvernul a anunţat că a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, care va funcţiona ca instituţie publică de interes naţional în subordinea Ministerului Justiţiei. Agenţia va facilita urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvarşirea de infracţiuni şi a altor bunuri avand legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale, va administra, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal va valorifica bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, va gestiona sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni. De asemenea, noua agenţie va gestiona şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi. În vederea unei evidenţe complete a tuturor sumelor de bani administrate de Agenţie, pe numele acesteia se deschide un cont unic în lei la Trezoreria statului. În ce priveşte sumele de bani în valută sechestrate sau ridicate, se instituie un sistem de conturi unice în valută la o bancă ce va fi selectată cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice. La solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, Agenţia depozitează temporar şi administrează bunurile mobile sechestrate a căror valoare individuală depăşeşte, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei a sumei de 15.000 de euro. Din dispoziţia procurorului, a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a instanţei de judecată, Agenţia procedează la valorificarea de îndată a bunurilor mobile sechestrate.
Plăţile unice pentru pajişti pot fi cerute şi după 15 iunie
Cererile de efectuare a plăţilor unice pe suprafaţă vor putea fi depuse de către deţinătorii de păşuni şi faneţe şi după 15 iunie 2015, termen stabilit iniţial ca dată-limită de înregistrare a solicitărilor, iar fermierii fără animale, dar cu alte activităţi specifice vor fi printre beneficiari. Modificările au fost efectuate, miercuri, de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă care introduce noi reglementări privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor. Una dintre modificări completează definiţia utilizatorului de păşuni şi faneţe prin includerea şi a fermierilor care nu deţin animale, dar desfăşoară alte activităţi agricole specifice categoriei de folosinţă a păşunilor şi faneţelor. Guvernul arată că, astfel, este evitată tratarea diferenţiată a fermierilor în cazul accesării de către aceştia a măsurilor din cadrul noii politici agricole comune. "Menţinerea definiţiei de pană acum ar fi dus la imposibilitatea accesării schemei de plată unică pe suprafaţă de către aproximativ 260 mii de fermieri, deţinători ai unei suprafeţe de 1,35 milioane hectare de păşuni şi faneţe", transmite Executivul.
Apple a devenit cel mai valoros brand din lume
Apple a devansat Google, devenind cel mai valoros brand din lume, cu 247 de miliarde de dolari, în creştere cu 67% faţă de anul trecut, potrivit clasamentului anual Brand Z realizat de WPP şi Millward Brown, publicat miercuri, relatează Business Insider. Brandurile din sectorul tehnologiei domină topul celor mai valoaroase 10 branduri, dar a apărut şi o surpriză, compania Malboro, care a urcat de pe locul 13 ocupat anul trecut pe poziţia 10. Studiul realizat de Millward Brown foloseşte pentru calcularea valorii brandurilor opiniile a aproximativ 2 milioane de posibili şi actuali clienţi ai unui brand, pe langă date financiare. Astfel, brandul Apple valorează 247 miliarde de dolari, fiind cu 67% mai mare faţă de anul trecut, potrivit calculelor Millward Brown. "Apple a fost diferită, a ieşit în evidenţă", a explicat în raport directorul general al Millward Brown, Travyn Rhall. În septembrie 2014 Apple a lansat iPhone 6, care a contribuit la un profit trimestrial net de 18 miliarde de dolari, cel mai mare caştig trimestrial obţinut vreodată de o companie listată la bursă. În urmă cu 10 ani, Apple nici măcar nu se afla în top 10 cele mai valoroase branduri.
