MOZAIC STIRI ECONOMICE: OMV l-a numit director executiv pe şeful companiei germane Wintershall
Seele deţine din 2009 funcţia de preşedinte al producătorului german de petrol şi gaze naturale Wintershall. Anterior, el a lucrat în cercetare în cadrul companiei BASF, care deţine Wintershall. În anul 1996, Seele a fost numit şeful departamentului de planificare strategică al Wintershall. Patru ani mai târziu, Seele a preluat funcţia de director de vânzări al WINGAS, subsidiară a Wintershall, pe care a condus-o începând cu anul 2002. Tot în 2002, Seele a fost numit în board-ul directorilor executivi al Wintershall, cu responsabilităţi în zona comerţului cu gaze naturale.
Ministrul austriac de finanţe Hans Joerg Schelling a anunţat în cursul zilei de vineri că OMV va numi un candidat surpriză la conducerea companiei.
Statul austriac deţine o participaţie de 31,5% la OMV.
Profitul înainte de taxe şi dobânzi al OMV a scăzut cu 59% în 2014, de la 2,6 miliarde de euro în urmă cu un an la 1,05 miliarde de euro. Profitul net ajustat al grupului austriac, atribuibil acţionarilor a urcat anul trecut cu 2%, de la 1,11 miliarde de euro în 2013 la 1,13 miliarde de euro.
OMV Petrom, parte a grupului austriac, a generat anul trecut un profit înainte de dobânzi şi taxe în valoare de 1,16 miliarde de euro, adică 52% din profitul OMV, faţă de 50% în 2013.
Profitul net al OMV Petrom s-a redus anul trecut la sub jumătate faţă de cel înregistrat în 2013, ajungând la 2,1 miliarde de lei (473 milioane euro), compania înregistrând pierderi de 307 milioane lei în ultimul trimestru (primul rezultat negativ începând cu trimestrul 3 2010), din cauza unor elemente speciale privind centrala de la Brazi şi a reducerii preţului ţiţeiului.
Numărul societăţilor care au intrat în insolvenţă a scăzut cu aproape 57%, în primele două luni
Numărul societăţilor intrate în insolvenţă a scăzut, în primele două luni din acest an, cu 56,88%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, ajungând la 1.895 unităţi, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă a fost înregistrat în municipiul Bucureşti, respectiv 411, în scădere cu 47,91%. Pe următoarea poziţie se situează judeţul Iaşi cu 104 (-27,27%), urmat de judeţele Bihor şi Constanţa cu acelaşi număr de insolvenţe, respectiv 98.
În primele două luni au fost înmatriculate 18.358 persoane fizice şi juridice, cu 0,16% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2014. Cele mai multe au fost în Bucureşti, respectiv 3.157, urmat de judeţul Cluj cu 966 şi de Ilfov cu 751.
Din punct de vedere al clasificării CAEN, cele mai multe înmatriculări — 5.229 au fost înregistrate în domeniul "Comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor", în scădere cu 18,21% faţă de ianuarie — februarie 2014.
România mai are de plătit încă 128,1 milioane euro către UE şi BM
România mai are de plătit, în acest an, încă 128,1 milioane euro către Uniunea Europeană şi Banca Mondială din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). De la începutul anului, ţara noastră a rambursat peste 1,732 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială. Cea mai mare parte a sumei, respectiv peste 1,546 miliarde euro, a fost plătită pe data de 1 ianuarie către UE, din care 1,5 miliarde euro reprezentau rambursări rate de capital, iar 46,2 milioane lei dobânzi şi comisioane.
În data de 1 februarie, statul român a plătit 18,3 milioane lei către Banca Mondială (dobânzi şi comisioane), iar pe data de 5 ale aceleiaşi luni suma de 3 milioane de euro către FMI (dobânzi şi comisioane). De asemenea, pe 23 februarie România a plătit 162 milioane de euro (rambursări rate de capital) către FMI. În prima zi din martie a fost plătită suma de 3,2 milioane euro către Banca Mondială (dobânzi şi comisioane).
Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de către creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi BM. Prin acest aranjament cu FMI, România a intrat în posesia a şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).
Cea de-a opta tranşă a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
