MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cafeaua nu prea mai e pe gustul romanilor
Vanzările de cafea au scăzut uşor anul trecut în Romania, faţă de 2013, la aproape 420 de milioane de euro, iar consumul a stagnat în ultimii patru ani, potrivit unui studiu PwC. Consumul anual de cafea în Romania s-a majorat cu o rată anuală de 9% în perioada 2000-2009, pe fondul creşterii economice înregistrate în această perioadă, ceea ce a dublat cantitatea de cafea consumată anual. Începand cu anul 2009, consumul de cafea a resimţit efectele crizei şi a intrat în declin, piaţa contractandu-se cu 8% între 2009 şi 2011, după care s-a menţinut la un nivel relativ constant. În ceea ce priveşte preţurile, PwC remarcă un avans constant, cu 30% în total, în perioada 2009 - 2013. Romania se află pe locul 26 în Europa în privinţa consumului mediu de cafea, cu un consum anual per capita de doar 2,3 kg, faţă de media din Uniunea Europeană de 4 kg per capita. Acest lucru este cauzat de preţul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumpărare a consumatorilor, dar şi de nivelul taxei pe valoare adăugată şi de menţinerea accizei nearmonizate. Eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scădere a preţului cafelei, încurajand astfel consumul şi dezvoltarea pieţei. La nivelul bugetului general consolidat, o astfel de măsură ar avea un impact neutru, scăderea cu 0,2% a veniturilor colectate din accize fiind compensată pe orizontală de celelalte taxe şi impozite colectate ca urmare a creşterii industriei cafelei, potrivit PwC. "Ţinand cont de corelaţia existentă între preţul cafelei şi consumul de cafea, estimăm că o scădere a preţului prin eliminarea accizei, coroborată cu tendinţa de creştere a venitului disponibil pentru consum, ar putea conduce la o creştere a consumului de cafea şi ar genera un efect de multiplicare şi la nivelul altor sectoare economice. Valoarea estimată a taxelor şi impozitelor suplimentare colectate la bugetul general consolidat ar fi de pană la 64 milioane lei", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Afaceri şi Management, PwC Romania. Romania este unul dintre puţinele state membre ale Uniunii Europene care mai aplică accize la cafea, alături de Danemarca, Germania, Croaţia, Belgia şi Letonia. În toate celelalte 22 de state membre UE cafeaua nu este accizată. "Din punct de vedere al filozofiei de impozitare, accizele se aplică de regulă asupra unor produse care fie sunt considerate de lux, fie au un impact negativ asupra sănătăţii ori asupra mediului înconjurător. Cafeaua însă nu se încadrează în nici una dintre aceste categorii, fiind un produs alimentar de larg consum, prin urmare menţinerea accizei are exclusiv o motivaţie bugetară. Calculele noastre arată însă că din perspectivă bugetară pentru că eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. De altfel, prin propunerea privind noul Cod Fiscal, autorităţile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate, motivul invocat fiind discrepanţa între veniturile la bugetul de stat şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor", a precizat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC Romania.
Nu declari veniturile, plăteşti penalizări uriaşe
Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, ce depăşesc cuantumul de 50 lei, vor fi obligate să achite o "penalitate de nedeclarare" de 0,06% pe zi, care va fi majorată cu 100% dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de către organele judiciare. Penalitatea de 0,06% pe zi, reprezentand sancţiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declaraţii de impunere, a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale datorate şi stabilite ulterior de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, va trebui achitată începand cu ziua imediat următoare scadenţei şi pană la data stingerii sumei datorate, respectiv a diferenţelor de obligaţii fiscale constatate de administraţia fiscală prin inspecţie fiscală, conform proiectului noului Cod de Procedură Fiscală aprobat de Guvern. Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi scutite de achitarea dobanzii aferente datoriilor. Intenţia Guvernului de a introduce o astfel de penalitate a fost anunţată de MEDIAFAX în iulie anul trecut. Cuantumul aprobat al penalităţii este însă diferit de sistemul propus atunci de Guvern, cand penalitatea era gandită să reprezinte 10%, în primul proiect, sau 5%, în varianta modificată ulterior, din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită nu depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată, şi 25% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată. Guvernul a renunţat şi la ideea de a introduce o limită maximă a penalităţii, propusă iniţial la 100.000 lei şi, ulterior, la 1 milion lei. De asemenea, dacă datoria va fi stinsă prin plată sau compensare ori este eşalonată la plată, cuantumul penalităţii va fi redus doar cu 50%, nu cu 75% cum era în proiectul iniţial. Organul fiscal nu va impune penalitatea de nedeclarare dacă suma de plată este mai mică de 50 lei.
Carpatica vrea să reia discuţiile cu Nextebank pentru fuziune
Directoratul Băncii Comerciale Carpatica (BCC) vrea să reia discuţiile cu reprezentanţii Nextebank pentru a stabili condiţiile unei potenţiale fuziuni, precum şi să acopere pierderile cumulate, prin reducerea capitalului cu 204,5 milioane lei, propunerile fiind discutate de acţionari pe 28 aprilie. Astfel, conducerea băncii solicită acţionarilor să aprobe reluarea discuţiilor cu Nextebank, după ce în decembrie aceştia au respins oferta de fuziune. Nextebank înaintase în luna noiembrie a anului trecut o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu banca din Sibiu, controlată de Ilie Carabulea, însă acţionarii nu au acceptat-o, împuternicind în schimb directoratul instituţiei de credit să majoreze capitalul cu cel mult 155 de milioane lei pe o perioadă de un an, prin emisiune de acţiuni legate de împrumuturi subordonate convertibile în acţiuni. Pe 28 aprilie, acţionarii vor discuta şi propunerea de reducere a capitalului social cu 204,5 milioane lei (46,3 milioane euro), de la 314,6 milioane lei la 110,13 milioane lei, prin anularea a 2,04 miliarde acţiuni, pentru acoperirea parţială a pierderilor cumulate ale băncii întregistrate la finele anului trecut. Operaţiunea ar urma să fie efectuată la jumătatea lunii iulie, iar anularea acţiunilor se va face proporţional cu cota de participare a fiecărui acţionar. Directoratul propune ca, ulterior, capitalul social să fie majorat cu 135 milioane lei (30,5 milioane euro), la maxim 245,13 milioane lei, pentru a putea implementa planurile de dezvoltare a băncii. Majorarea se va realiza în luna octombrie, prin emisiune de acţiuni cu valoare nominală de 0,1 lei, oferite acţionarilor spre cumpărare la preţul nominal, în baza exercitării dreptului de preferinţă. Titlurile rămase nesubscrise vor fi scoase la vanzare prin ofertă publică sau plasament privat, la preţul de 0,11 lei/acţiune. Acţionarii vor mai aproba pe 28 aprilie bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an, vor alege un membru al Consiliului de Supraveghere şi vor stabili remuneraţia pentru membrii acestuia aferentă anului 2015.
Salariul minim impus de Germania transportatorilor străini, un abuz
Autorităţile europene analizează decizia Germaniei de a impune un salariu minim şoferilor de camioane străine care tranzitează ţara, atat europarlamentarii romani, cat şi transportatorii considerandu-le o încălcare a liberei circulaţii a mărfurilor.Decizia a atras şi proteste organizate la Bruxelles. Germania are pentru prima dată un salariu minim pe economie, aplicat de la 1 ianuarie, de 8,5 euro brut pe oră. Noua legislaţie prevede ca salariul minim să fie aplicat şi în cazul transportatorilor străini care tranzitează Germania, însă măsura este deocamdată suspendată pentru clarificarea unor aspecte care ţin de respectarea legislaţiei europene. Parlamentul European a organizat, miercuri seară, prima dezbatere privind normele de salarizare impuse transportatorilor de către Germania, dezbaterea fiind solicitată de mai mulţi eurodeputaţi, printre care şi romani. Comisarul pentru Transporturi Violeta Bulc a spus că implicaţiile acestor norme impuse de Germania sunt evaluate de Comisia Europeană, fiind suspendate parţial pentru şoferii străini aflaţi în tranzit. Violeta Bulc a subliniat că orice astfel de măsuri naţionale trebuie să fie conforme cu legislaţia Uniunii Europene, precizand că nu poate da un punct de vedere oficial la întrebările parlamentarilor pe această temă deoarece Comisia Europeană încă evaluează măsurile germane şi impactul acestora. Potrivit acesteia, Comisia va aborda, de asemenea, problema standardelor sociale şi a condiţiilor de muncă din sectorul transporturilor într-un pachet legislativ rutier, programat pentru 2016. Tema privind normele impuse de Germania transportatorilor a fost abordată şi de europarlamentari, părerile acestora fiind împărţite. Unii dintre ei au subliniat nevoia de a preveni dumpingul social şi de a asigura competiţia corectă între transportatori. Astfel, unii deputaţi au sugerat introducerea unui salariu minim la nivelul Uniunii Europene şi au cerut Comisiei să facă propuneri care să protejeze drepturile sociale ale şoferilor şi condiţiile de muncă, inclusiv o ”listă neagră” a companiilor care încalcă regulile.
Tranzacţie cu campurile petroliere din Marea Neagră
Compania canadiană Sterling Resources şi-a vandut operaţiunile din Romania către fondul de investiţii Carlyle International Energy Partners pentru 42,5 milioane de dolari, pentru a se concentra pe operaţiunile petroliere din Anglia şi Olanda. "Vanzarea operaţiunilor sale din Romania va face ca Sterling să se concentreze cu preponderenţă asupra operaţiunilor sale din Marea Britanie unde se află zăcămantul de înaltă calitate Breagh, şi asupra unor resurse condiţionate existente în Olanda, a căror operare implică costuri viitoare nesemnificative. Ne aşteptăm ca această reorientare şi simplificare a portofoliului va face ca societatea noastră să devină un candidat mai atractiv pentru o eventuală fuziune sau achiziţie, în folosul tuturor acţionarilor săi", a declarat, în comunicat, Jake Ulrich, directorul general al Sterling Resources. Tranzacţia este estimată să fie finalizată înainte de sfarşitul trimestrului al doilea al anului curent. Carlyle International Energy Partners este o companie afiliată Grupului Carlyle şi va plăti Sterling Resources în numerar suma de 42,5 milioane de dolari americani la finalizarea tranzacţiei. Sterling deţine o cotă de participare de 65% la perimetrele XIII Pelican şi XV Midia şi calitatea de operator, 50% din Perimetrul EX-25 Luceafarul şi o participaţie de 40% la Perimetrul EX-27 Muridava, toate situate în platoul continental romanesc al Mării Negre.
Preţul petrolului este în urcare
Preţul petrolului Brent a avansat joi cu 5,8%, la aproape 60 de dolari pe baril, pe fondul îngrijorărilor legate de atacurile lansate de Arabia Saudită asupra rebelilor şiiţi în Yemen, conflict care ar putea duce la întreruperea livrărilor de petrol, relatează Bloomberg. Barilul de petrol Brent cu livrare în luna mai era cotat la 59,78 de dolari pe bursa din Londra. De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu pană la 6,6%, la 52,48 de dolari pe bursa din New York. Yemen contribuie cu mai puţin de 0,2% din producţia globală de petrol, însă localizarea sa în vecinătatea stramtorii Bab el-Mandeb îi oferă un rol deosebit de important în transportul ţiţeiului. Producţia Yemenului s-a situat la 133.000 de barili pe zi în 2013, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie. În 2013, 3,8 milioane de barili de ţiţei şi produse rafinate pe zi au trecut prin stramtoarea Bab el-Mandeb, cea mai mare parte a transporturilor fiind livrată către Canalul Suez şi gazoductul SUMED, care leagă porturile din Egipt de la Marea Roşie şi Marea Mediterană.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
