MOZAIC STIRI ECONOMICE: Atractivitatea pentru investiţii străine a României, în creştere
În perioada 2004-2008, România a atras un număr de 612 de proiecte de investiţii şi se poziţiona pe locul doi în Europa Centrală şi de Est (CEE), după Polonia, în funcţie de acest indicator, înregistrând însă cea mai mare scădere între 2009 şi 2013, de aproape 50%, la 311 proiecte. În urma acestei scăderi, piaţa locală a coborât pe poziţia cinci, în urma Rusiei, Poloniei, Turciei şi Cehiei, potrivit ediţiei din 2014 a studiului EY - European attractiveness survey. Numărul de locuri de muncă create în urma investiţiilor străine din România, Polonia şi Cehia au scăzut cu peste 50%, în timp ce în Turcia şi Serbia au crescut cu 143%, respectiv 157%.
În top trei
România a urcat însă pe locul trei în topul celor mai atractive pieţe pentru investiţii străine directe din zona CEE, câştigând două puncte procentuale în preferinţele investitorilor, conform raportului. Pe fondul scăderii atractivităţii pieţelor din Polonia (31%, în scădere cu 6% faţă de 2013) şi Cehia (11%, în scădere cu 4% faţă de 2013), România (^2%) este considerată, alături de Ungaria (^3%) şi Turcia (^4%), una dintre destinaţiile cele mai atractive pentru investiţii din Europa de Est. "Din cauza unui grad ridicat de expunere faţă de ţările europene, al unui sector bancar fragil şi al dependenţei puternice de creditul de consum pe fondul crizei, numărul de proiecte de investiţii străine din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu 12%, însă a înregistrat o creştere de 19% în Europa de Vest în perioada 2009-2013, comparativ cu perioada 2004-2008. Această divergenţă este şi mai bine evidenţiată în cazul creării de noi locuri de muncă, zona CEE înregistrând o scădere de 30%, comparativ cu doar 13% în Europa de Vest", se menţionează în studiu.
Rusia, pe primul loc în topul destinaţiilor din afara Europei Occidentale
Cu o scădere de 22% a volumului de proiecte de investiţii străine în anii de criză, Polonia şi-a pierdut poziţia fruntaşă ca destinaţie de investiţii între economiile europene emergente în favoarea Rusiei şi a coborât pe poziţia cinci în termeni de generare de locuri de muncă în perioada 2009-2013. Această tendinţă a fost cu atât mai surprinzătoare, cu cât Polonia a fost, până în 2013, singurul stat membru UE care a înregistrat creşteri pozitive în timpul crizei. Republica Cehă, o altă economie cheie din regiune, a cunoscut un declin accentuat, de 37%, al proiectelor de investiţii străine între 2009 şi 2013. În pofida acestui declin, Polonia şi Cehia continuă să ocupe primele două poziţii în topul destinaţiilor din Europa Centrală. Între 2009 şi 2013, numărul de proiecte de investiţii din Turcia a crescut cu 129%. Astfel, Turcia se poziţionează pe locul trei după creşterea volumelor de proiecte, după Germania şi Marea Britanie, şi pe locul 10 în întreaga Europă ca destinaţie atractivă pentru FDI.
Rusia a atras 114 de proiecte în 2013 şi a preluat prima poziţie în topul destinaţiilor din afara Europei Occidentale în timpul anilor de criză. Deşi numărul de proiecte a scăzut cu 11% faţă de anul anterior, Rusia a reuşit să-şi păstreze poziţia de top ca principală destinaţie în regiunea CEE, după ce coborâse în urma Poloniei în anul 2012.
Rezultatele studiului sunt obţinute pe baza EY European Investment Monitor (EIM), care urmăreşte proiecte de investiţii străine directe ce creează noi locuri de muncă şi facilităţi, şi a opiniilor exprimate de peste 800 de lideri de business din întreaga lume.
Rata şomajului a crescut în octombrie
Cei mai mulţi şomeri se înregistrează în Vaslui şi judeţele din sudul ţării
Peste 460.000 de şomeri erau înregistraţi în luna octombrie, iar rata şomajului a crescut uşor faţă de septembrie, a anunţat Agenţia Naţională pentu Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie a fost de 5,13 la sută, mai mare cu 0,02 puncte procentuale decât cea din septembrie şi cu 0,27 puncte procentuale sub cea din octombrie 2013. "Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă la finele lunii octombrie a fost de 463.629 persoane, cu 1.807 persoane mai multe faţă de cele de la finele lunii anterioare. În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a crescut de la 5,44 la sută la 5,49 la sută, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 5,72 la sută la 5,71 la sută", precizează ANOFM.
Cei mai mulţi dintre şomerii înregistraţi în luna octombrie fac parte din grupa de vârstă 40 - 49 de ani (121.861 de persoane). Alţi 97.429 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 83.040 au sub 25 de ani, 66.015 - peste 55 ani, 58.442 au între 50 şi 55 de ani, iar 36.842, între 25 şi 29 de ani. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (73,26 la sută).
Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost înregistrate în judeţele Vaslui (10,86 la sută), Teleorman (10,43 la sută), Mehedinţi (10,03 la sută), Buzău (9,41 la sută), Galaţi (8,99 la sută), Dolj (8,90 la sută), Olt (7,93 la sută), Dâmboviţa (7,61 la sută), Călăraşi (7,30 la sută) şi Gorj (7,26 la sută).
Din totalul şomerilor înregistraţi, 126.921 au fost şomeri indemnizaţi şi 336.708 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 1.274 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 3.081 persoane faţă de luna precedentă.
Agenţiile de turism româneşti scot la vânzare zboruri charter din Chişinău
Mai multe agenţii de turism româneşti au scos la vânzare vineri primele zboruri charter de la Chişinău pentru vara anului viitor, zborurile urmând să fie operate către Creta, Antalya şi Mallorca, a declarat Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45. "Împreună cu alte două agenţii am pus în vânzare astăzi primele chartere de la Chişinău ale unei firme româneşti. Din iunie vom avea zboruri spre Creta, Antalya şi Mallorca. Este prima dată când agenţiile româneşti scot la vânzare pachete de vacanţă cu zboruri din Republica Moldova", a spus şeful Paralela 45, care a deschis recent prima agenţie de turism sub acest brand la Chişinău. Câţiva turoperatori români au anunţat că vor opera de anul viitor şi în Republica Moldova, stimulaţi de eliminarea vizelor în statele UE pentru cetăţenii moldoveni. În afara pachetelor charter, turoperatorii români vor vinde în ţara vecină şi vacanţe pe litoralurile românesc şi bulgăresc.
Alături de Paralela 45, alte două mari agenţii româneşti, Christian Tour şi Mareea, au anunţat că îşi deschid sucursale la Chişinău, de unde vor opera anul viitor zboruri charter către destinaţii de litoral europene, după ce Consiliul UE a aprobat eliminarea vizelor pentru cetăţenii din Republica Moldova. Din această toamnă, oferta turistică a României este promovată la Chişinău atât în media, cât şi outdoor. Campania va dura un an şi va costa 300.000 de euro, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). Campania va promova litoralul românesc, staţiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Sovata, city break-urile în Bucureşti şi Iaşi, Valea Prahovei şi croazierele pe Dunăre.
VW a programat investiţii de aproape 86 miliarde euro în următorii 5 ani
Volkswagen va investi, în următorii cinci ani, 85,6 miliarde de euro în construcţia de noi maşini şi uzine, precum şi în noi tehnologii, peste 32 de miliarde de euro urmând să fie utilizate prentru dezvoltarea operaţiunilor din Germania, a anunţat vineri cel mai mare producător auto european.
"Vom continua să investim în viitor, pentru a deveni grupul auto numărul unu mondial, atât în privinţa rezultatelor financiare cât şi a impactului ecologic", a spus directorul general al VW, Martin Winterkorn.
Volkwagen este al doilea mare grup auto la nivel mondial în funcţie de vânzări, în urma grupului japonez Toyota. După primele nouă luni, constructorul japonez avea un avans de 72.000 de maşini vândute în faţa VW, faţă de 227.000 de vehicule în perioada similară a anului trecut.
Volkwagen deţine uzine în 107 ţări şi are aproximativ 600.000 de angajaţi. Grupul intenţionează să lanseze peste 100 de noi versiuni şi modele până la finele anului viitor.
CNP a revizuit în urcare prognoza de creştere economică pentru 2014
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în urcare estimarea privind creşterea Produsului Intern Brut (PIB) pentru 2014 la 2,6%, de la 2,5% cât prognoza în luna mai 2014, în timp ce pentru 2015 previziunea a fost înrăutăţită la 2,5%, de la 2,6%. Conform Prognozei de toamnă 2014 — 2018, anul acesta Produsul Intern Brut se va ridica la 674,3 miliarde de lei, iar în 2015 la 709,7 miliarde de lei. Pentru 2016 şi 2017, CNP îşi menţine prognoza din luna mai 2014, care prevedea o creştere de 3%, respectiv de 3,3%, iar pentru 2018 estimează un avans de 3,5%.
Pe de altă parte, Comisia Naţională de Prognoză estimează că, în acest an, consumul final va creşte cu 3,6%, iar în 2015 cu 2,4%, consumul individual al gospodăriilor se va majora cu 3,1%, respectiv cu 2,5%, iar cel colectiv efectiv al administraţiei publice cu 9%, respectiv cu 1,5%.
Pe de altă parte, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în scădere, la 1,6%, estimarea privind inflaţia anuală în 2014, de la 3,5% cât anunţa în luna mai a acestui an. Potrivit documentului, inflaţia la finele anului viitor va fi de 2,9%, în 2016 de 2,8%, în 2017 de 2,5%, iar pentru 2018 este estimată o inflaţie anuală de 2,3%.
Managerii din Europa de Est văd creşteri salariale în 2015
Recrutarea şi retenţia personalului calificat reprezintă o problemă tot mai serioasă pentru companiile din Europa Centrală şi de Est (ECE), ceea ce va conduce probabil la noi creşteri salariale în 2015, reiese din cel mai recent studiu KPMG - "Pulsul economiei 2014".
Dintre cei 456 de lideri în afaceri intervievaţi în cadrul sondajului efectuat în opt ţări în septembrie 2014, respectiv Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia, 69% intenţionează să crească salariile angajaţilor în 2015, 50% dintre aceştia anticipând creşteri de până la 5%. Cea mai probabilă majorare, după cum indică 37% dintre liderii intervievaţi, va fi cuprinsă între 2% şi 4,9%.
Pentru 41% dintre cei intervievaţi, deficitul de personal calificat şi presiunea din partea angajaţilor reprezintă factorii principali care vor conduce la creşteri salariale, în timp ce 28% sunt de părere că acestea ar trebui să se bazeze pe o productivitate crescută, iar 25% menţionează performanţe financiare îmbunătăţite.
Îngrijorările legate de forţa de muncă vin pe fondul unor prognoze economice mai degrabă optimiste pentru anul 2015. În medie, la nivelul regiunii, 52% dintre respondenţi anticipează o creştere a PIB-ul ţării lor cuprinsă între 1% şi 2,9%, în timp ce doar 9% prognozează o scădere. Din acelaşi eşantion, 52% sunt de părere că inflaţia va rămâne sub 2%.
De asemenea, 69% dintre liderii de afaceri care au participat la studiu intenţionează să facă investiţii în perioada 2015-2017, activităţile fiind concentrate pe piaţa locală şi în ţările vecine.
