MOZAIC STIRI ECONOMICE: AXA rupe contractul cu Astra Romania
Contractul de vanzare a operaţiunilor de asigurări AXA Life Insurance Romania către Astra Asigurări a încetat, grupul francez urmand să evalueze opţiunile strategice privind operaţiunile din Romania, a anuţat subsidiara din Romania a AXA. "Contractul de vanzare a operaţiunilor de asigurări AXA Life Insurance Romania către Astra Asigurări, anunţat în data 29 noiembrie 2013, a încetat. AXA continuă să evalueze opţiunile strategice, luand în considerare interesul clienţilor şi al angajaţilor săi din Romania", se arată înr-un comunicat. AXA Life Insurance Romania a încheiat anul 2013 cu subscrieri de 33,8 milioane de lei şi o cotă de 2,7% din piaîa asigurărilor de viaţă. La trei luni după anunţul privind vanzarea AXA Life Insurance Romania, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a instituit în luna februarie procedura de redresare financiară prin administrare specială a companiei Astra Asigurări, a suspendat conducerea şi dreptul de vot al acţionarilor şi a numit firma KPMG Advisory ca administrator special. Prin instituirea procedurii de redresare financiară, ASF a solicitat asigurătorului să majoreze capitalul social cu 490 milioane de lei în următoarele 12 luni, din care 70 milioane de lei într-o primă fază. Astra Asigurări este controlată indirect de omul de afaceri Dan Adamaescu prin The Nova Group Investments Romania SA - 72,68% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,02%. Anunţul AXA era previzibil după ce preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a afirmat într-o conferinţă de presă, în prima parte a lunii iunie, că Astra nu se califică pentru preluarea altui asigurător. "Cand eşti în redresare financiară vinzi, nu cumperi", a declarat Negriţoiu la 12 iunie într-o conferinţă de presă. Operaţiunile AXA în Romnaia vor fi conduse de Bruno Dufraisse, care îi va succede Violetei Ciurel, numită director general al operaţiunilor AXA din Portugalia, se mai spune în comunicat. Grupul AXA este unul dintre cei mai mari jucãtori internaþionali din domeniul asigurărilor şi administrării de active, cu 157.000 de angajaţi care deservesc 102 milioane de clienţi în 56 de ţări. Anul trecut, afacerile grupului au atins 91,2 miliarde de euro.
Cozi interminabile la debutul comercial al iPhone 6
Mii de cumpărători au stat ore în şir la coadă să cumpere noile iPhone 6, pe care Apple le-a lansat la începutul lunii septembrie şi care au fost puse vineri spre vanzare în magazinele din SUA, Marea Britanie, Australia, Hong Kong, Singapore, Franţa, Germania şi Japonia, relatează Bloomberg. Debutul comercial al noilor smartphone-uri iPhone 6, dotate cu ecrane de 4,7 şi 5,5 inci, a generat cozi interminabile. În New York, forţele de ordine au fost nevoite să împrejmuiască zona din jurul unui magazin Apple, din cauza unei cozi de peste un kilometru, în timp ce coada de la un magazin Apple din Londra era formată din mai mult de 1000 de persoane. Lansarea iPhone 6 este cel mai important eveniment al Apple din acest an. CEO-ul companiei, Tim Cook, estimează că noile modele vor susţine ritmul de creştere al vanzărilor la un nivel cel puţin similar celui de anul trecut. Mai mult de jumătate din veniturile anuale de 171 de miliarde de dolari sunt generate din vanzarea terminalelor iPhone. De altfel, în numai 24 de ore de la prezentarea noilor iPhone 6 de pe 9 septembrie, Apple a primit 4 milioane de comenzi, un număr record pentru compania americană. Mai mulţi distribuitori au declarat că utilizatorii îşi vand telefoanele vechi pentru a putea cumpăra noile smartphone-uri, în timp ce în Hong Kong, un iPhone 6 poate fi achiziţionat la negru pentru 3.600 de dolari. IPhone 6 are în SUA un preţ cuprins între 199 de dolari şi 399 de dolari, cu un contract de abonament pe doi ani, în timp ce preţul iPhone 6 Plus este de 299-499 de dolari. Potrivit unui chestionar întocmit de RBC Capital Markets, 26% dintre respondenţii care au declarat că intenţionează să cumpere un iPhone 6 nu sunt utilizatori Apple, majoritatea folosind terminale ce rulează pe sistemul Android dezvoltat de Google. Apple ar putea vinde în total 12 pană la 15 milioane de terminale iPhone 6 în acest weekend, a spus Carl Howe, analist al 415 Research LLC, în timp ce firma Sanford C. Bernstein & Co estimează că vanzările vor atinge maxim 8 milioane de unităţi, sub cele 9 milioane de unităţi vandute în primul weekend de la lansarea iPhone 5s şi iPhone 5c.
Gazoductul care leagă Marea Caspică de Turcia a fost inaugurat
Consorţiul de companii petroliere condus de BP a inaugurat gazoductul care leagă Marea Caspică de Turcia, parte a proiectului pentru construirea coridorului dintre Azerbaijan şi Italia, care oferă Uniunii Euroepene alternativă la utilizarea conductelor din Rusia, relatează Bloomberg. Grupul britanic BP şi partenerii săi au lansat oficial, sambătă, gazoductul din sudul Caucazului (South Caucasus Pipeline Expansion), care va conecta terminalul petrolier Sangachal cu estul Turciei, prin Georgia. Întregul coridor sudic va include trei gazoducte care vor lega terminalul petrolier Sangachal de langă Baku, deţinut de grupul BP, de sudul Italiei, prin Georgia, Turcia şi Grecia. Construcţia coridorului urmează să fie încheiată în 2018, iar prima tranşă de gaze naturale va fi livrată în 2019. "Criza din Ucraina a subliniat problema securităţii distribuţiei de energie în Europa. Coridorul sudic de transport al gazelor (South Gas Corridor) va pune capăt dependenţei noastre de un singur gazoduct", a declarat preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, prezent la inaugurarea gazoductului. Livrarea de gaze naturale din Azerbaijan către Europa va slăbi dependenţa ţărilor europene faţă de gigantul rus Gazprom, care furnizează aproximativ un sfert din gazul natural necesar în regiune. Italia este cel de-al treilea mare consumator de gaze din Europa şi va fi principalul client al consorţiului Shah Deniz, urmand să preia începand din 2019 aproximativ jumătate din producţia exploatării azere. Printre partenerii BP în proiect se numără Statoil (Norvegia), Socar (Azerbaijan), Total (Franţa), Naftiran Intertrade (Iran), TPAO (Turcia) şi Lukoil (Rusia). UE a pus pe lista priorităţilor diversificarea alternativelor pentru alimentarea cu gaz în urma disputelor dintre Rusia şi Ucraina, care au avut în centrul lor preţul gazelor naturale.
Statele G-20 vor să mişte economia cu investiţii în infrastructură
Statele G-20, cele mai mari economii ale lumii, au convenit asupra unor noi măsuri pentru creşterea Produsului Intern Brut (PIB) la nivel global cu 1,8% pană în 2018, prin amplificarea investiţiilor în infrastructură, în urma întrunirii care s-a desfăşurat în Australia, informează AFP. Miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale s-au pus de acord asupra nevoii de investiţii în infrastructură, pentru stimularea creşterii economice. Pe langă creşterea investiţiilor în infrastructură, vor fi luate şi măsuri pentru a îmbunătăţi climatul de investiţii, "esenţial în cadrul eforturilor de a atrage sectorul privat", se precizează în comunicatul emis la finalul reuniunii de două zile din Australia, la care au participat miniştrii de finanţe ai primelor 20 de economii ale lumii. "Analizele preliminare conduse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că aceste măsuri ne vor asigura un avans de 1,8% de acum pană în 2018", potrivit comunicatul citat de AFP. În februarie, miniştrii de finanţe din G-20 au stabilit, în cadrul reuniunii de la Sydney, adoptarea unui proiect care vizează creşterea PIB-ului global cu 2%, adică 2.000 de miliarde de dolari, pană în 2019. În cadrul întrunirii de la Cairns, secretarul de stat american Jack Lew a cerut statelor din zona euro să întreprindă măsuri pentru a accelera ritmul de creştere economică în regiune. "Din experienţa Statelor Unite, este clar că măsurile pentru creşterea cererii pe termen scurt şi reformele structurale pe termen lung reprezintă o combinaţie importantă, iar alegerea uneia în detrimentul alteia nu este necesară", a declarat Lew. Preşedintele FMI, Christine Lagarde, a apreciat "progresele semnificative" înregistrate de economia mondială, în ciuda tensiunilor geopolitice, care afectează ritmul de creştere al economiei. "În acest stadiu, este, astfel, esenţial să promovăm politici economice care să contribuie la un avans important al activităţii economice", a subliniat Lagarde, prezentă la reuniunea din Australia.
Exxon întrerupe exploarările cu Rosneft din Oceanul Arctic
Grupul american Exxon a devenit cea mai importantă companie care întrerupe operaţiunile de explorare desfăşurate alături de o corporaţie rusească, după ce a anunţat că îşi retrage muncitorii din Oceanul Arctic, ca parte a programului de sancţiuni impuse Rusiei de către SUA, relatează Financial Times. Noile sancţiuni impuse de guvernul SUA Rusiei la începutul lunii septembrie, pentru implicarea Moscovei în conflictului din estul Ucrainei, includ retragerea muncitorilor americani din proiectele desfăşurate de Exxon, alături de gigantul rus Rosneft, în Marea Kara din Oceanul Arctic pană în 26 septembrie. De asemenea, noile măsuri presupun şi interzicerea furnizării de servicii şi tehnologii de către companiile americane grupurilor din Rusia care conduc programe de explorare în Oceanul Arctic. Totuşi, Exxon a obţinut permisiunea autorităţilor americane de a prelungi operaţiunile din Oceanul Arctic cu două săptămani, pentru a putea încheia "în siguranţă" activitatea din zonă şi a retrage oamenii şi echipamentele folosite.
Rusia cere modificarea Acordului de asociere UE-Ucraina
Rusia a cerut Uniunii Europene să modifice conţinutul Acordului de asociere cu Ucraina, în cadrul discuţiilor vizand disiparea preocupărilor Moscovei privind efectele implementării acordului de liber-schimb, afirmă surse citate de AFP. Într-o scrisoare adresată comisarului UE al Comerţului, Karel De Gucht, ministrul rus al Economiei, Aleksei Uliukaiev, cere stabilirea unui "mandat clar" în discuţiile trilaterale pe tema relaţiilor comerciale UE-Kiev. "Sunt necesare propuneri pentru amendamente la Acordul de asociere UE-Ucraina", precizează partea rusă. Un oficial UE a confirmat existenţa scrisorii, precizand că va exista un răspuns oficial din partea Comisiei Europene. "Amendamentele trebuie să permită formule constrangătoare din punct de vedere juridic pentru disiparea preocupărilor părţii ruse", precizează Uliukaiev. Acordul de asociere UE-Ucraina a fost ratificat marţi, iar Bruxellesul a amanat pană la începutul anului 2016 aplicarea prevederilor acordului de liber-schimb inclus în document.
Grupul chinez Alibaba bate record după record la bursa din New York
Acţiunile grupului chinez de comerţ electronic Alibaba Group au crescut cu 36% peste preţul de listare la deschiderea primei şedinţe de tranzacţionare a companiei pe bursa din New York, relatează MarketWatch. Titlurile Alibaba se tranzacţionau la sfarşitul săptămamii trecute la 97,2 dolari pe unitate, faţă de preţul de listare de 68 de dolari pe unitate. La acest preţ, capitalizarea grupului este de 227,9 de miliarde de dolari, depăşind Facebook. Cea mai ridicată cotaţie la care s-au vandut acţiunile Alibaba a fost de 99,5 de dolari pe unitate. Alibaba Group a atras joi 21,8 miliarde de dolari din vanzarea a 320,1 milioane de acţiuni în cadrul ofertei publice iniţiale, cea mai mare sumă obţinută vreodată la o listare a unei companii pe bursa americană. Yahoo, care a vandut 140 de milioane de acţiuni Alibaba în cadrul ofertei, a obţinut un caştig brut de 9,5 miliarde de dolari.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
